Vatra MCP / Calendar Cultural / 21 Noiembrie - Calendarul cultural al Romăniei

21 Noiembrie în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 21 Noiembrie. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 21 Noiembrie, pe cei decedați în data de 21 Noiembrie, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 21 Noiembrie, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 21 Noiembrie, este a 325-a zi, iar în anii bisecți este a 326-a zi. Noiembrie, „Brumar”, este luna cețurilor și a pregătirii pentru iarnă.

Evenimente și tradiții pe 21 Noiembrie

Pe 21 noiembrie se prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – una dintre cele mai vechi sărbători închinate Fecioarei Maria. În credința populară, această zi este numită și Ovidenia sau Vovidenia. Se spune că în noaptea de Ovidenie se deschid cerurile, iar sufletele morților vin să se roage alături de cei vii. În Moldova și Maramureș, femeile aprind lumânări pentru cei adormiți și le pun în ferestre, pentru a le lumina drumul. Este o zi a purificării, a trecerii dintre lumi și a apropierii de lumină.

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 21 Noiembrie

Vasile Radu IGAZSÁG, desenator, regizor, profesor

Vasile Radu IGAZSÁG, desenator, regizor, profesor

S-a născut în data de 21 noiembrie 1953 în Diosig, județul Bihor.

Anul acesta se împlinesc 73 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Bihor

Margareta SIMO, pictor, grafician

Margareta SIMO, pictor, grafician

S-a născut în data de 21 noiembrie 1952 în Arad, județul Arad.

Anul acesta se împlinesc 74 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Arad

Alți artiști născuți în luna Noiembrie:

Artiști și oameni de cultură decedați în data de 21 Noiembrie

Niciun deces înregistrat.

Tradiții și Sărbători în data de 21 Noiembrie

21 noiembrie – Ovidenia. Ziua în care animalele vorbesc între ele ca oamenii

21 noiembrie – Ovidenia. Ziua în care animalele vorbesc între ele ca oamenii

La aproape o săptămână de la începutul Postului Crăciunului, creștinii prăznuiesc pe 21 noiembrie intrarea Maicii Domnului în Biserică

→ Vezi Tradiții, Sărbători și Obiceiuri

Schitul Obârșii, Ohaba, Alba - Tărâm de rugăciune și contemplare — Hram!

Schitul Obârșii, Ohaba, Alba - Tărâm de rugăciune și contemplare

Hramul schitului este Intrarea Maicii Domnului in Biserică (21 noiembrie). Credincioșii participă la pelerinaje cu ocazia hramului, când se săvârșește Sfânta Liturghie. În aceste momente, vizitatorii se pot ruga împreună cu obștea și pot lua parte…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Hodoș Bodrog, Arad - cea mai veche mănăstire ortodoxă din România — Hram!

Mănăstirea Hodoș Bodrog, Arad - cea mai veche mănăstire ortodoxă din România

hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (21 noiembrie) iar biserica nouă are hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” (24 mai). La Hodoș-Bodrog au loc pelerinaje importante, mai ales la Drumul Crucii, săvârșit de două ori pe an: în Vinerea Mare și…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Bascovele, Argeș - ctitorie zidită în 1695 — Hram!

Mănăstirea Bascovele, Argeș - ctitorie zidită în 1695

Hramul principal al mănăstirii este „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, prăznuit la 21 noiembrie, iar cele secundare sunt „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie) și „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Cu ocazia acestor sărbători…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Ciocanu, Argeș - de la Legendă la Patrimoniu — Hram!

Mănăstirea Ciocanu, Argeș - de la Legendă la Patrimoniu

Hramul bisericii vechi este „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, sărbătorit în fiecare an pe 21 noiembrie, iar hramul bisericii noi este „Sfinții Apostoli” (29 iunie). Pelerinaje au loc cu ocazia hramurilor și a sărbătorilor importante…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea rupestră Nămăești, Argeș - și cea mai veche icoană din țară — Hram!

Mănăstirea rupestră Nămăești, Argeș - și cea mai veche icoană din țară

Mănăstirea Nămăești se află în satul Nămăești, comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, lăcaș rupestru săpat în stâncă, atestat documentar în prima jumătate a secolului al XVI-lea (1547).

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Vieroși, Argeș - ctitorită în anii 1500 — Hram!

Mănăstirea Vieroși, Argeș - ctitorită în anii 1500

Hramul este serbat în fiecare an pe 21 noiembrie, zi în care biserica se umple de credincioși din Mioveni și din împrejurimi, veniți să se roage și să aducă mulțumire. Pelerinajele au loc cu precădere de hram, dar și în alte zile de sărbătoare, când…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Băimac, Bacău - ctitoria boierului Ciuchi — Hram!

Mănăstirea Băimac, Bacău - ctitoria boierului Ciuchi

Hramul mănăstirii este „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, sărbătorit în fiecare an la data de 21 noiembrie. Cu acest prilej, credincioși din împrejurimi, dar și din alte părți ale Moldovei, vin să participe la slujbele de hram și la rugăciune…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Schitul Poiana Florilor, Bihor - înființat într-un castel din sec. 18 — Hram!

Schitul Poiana Florilor, Bihor - înființat într-un castel din sec. 18

hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (21 noiembrie), atrăgând pelerini dornici de rugăciune și liniște spirituală. Schitul oferă cazare pentru 20 de persoane, facilitând reculegerea și participarea la slujbele religioase. Cum ajung la…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Schitul Valea lui Mihai, Bihor - aflat în ascultarea Mănăstirii Izbuc — Hram!

Schitul Valea lui Mihai, Bihor - aflat în ascultarea Mănăstirii Izbuc

Hramul Schitului Valea lui Mihai este Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătorit la 21 noiembrie. Cu acest prilej, are loc anual Sfânta Liturghie arhierească și procesiuni religioase.De asemenea, la Schitul Valea lui Mihai se organizează…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Colilia, Constanța - Înființată în catedrala unui sat dispărut — Hram!

Mănăstirea Colilia, Constanța - Înființată în catedrala unui sat dispărut

Hramul principal este „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, sărbătorit la 21 noiembrie, iar paraclisul are hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, prăznuit la 23 aprilie. De sărbătoarea hramului, mănăstirea devine loc de pelerinaj pentru…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Lainici, Gorj - vatra monahală străveche din Defileul Jiului — Hram!

Mănăstirea Lainici, Gorj - vatra monahală străveche din Defileul Jiului

Hramul principal al mănăstirii este Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătorit în data de 21 noiembrie, iar un al doilea hram este Schimbarea la Față a Domnului, prăznuită în data de 6 august. Cu prilejul acestor sărbători, precum și în timpul…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Peștera – Gârcina, Neamț - vatră monahală cu rădăcini istorice — Hram!

Mănăstirea Peștera – Gârcina, Neamț - vatră monahală cu rădăcini istorice

Mănăstirea Peștera – Gârcina din județul Neamț a luat ființă în anul 1990 ca schit de călugări; între 1993–1997 s-au construit biserica și corpul de chilii cu paraclisul Acoperământul Maicii Domnului; din anul 2009 este mănăstire de maici.

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Saon, Tulcea - cu vechea moară de vânt de lângă Balta Saonului — Hram!

Mănăstirea Saon, Tulcea - cu vechea moară de vânt de lângă Balta Saonului

hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, sărbătorit la 1 octombrie. Biserica veche are hramul „Înălțarea Domnului”, sărbătoare cu dată schimbătoare, celebrată la 40 de zile după Paști, iar paraclisul este închinat „Intrării Maicii Domnului în…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Turnu, Vâlcea - chiliile rupestre și biserica din 1676 — Hram!

Mănăstirea Turnu, Vâlcea - chiliile rupestre și biserica din 1676

hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, sărbătorit la 21 noiembrie, iar biserica ridicată de episcopul Gherasim Timuș poartă hramul „Schimbarea la Față”, prăznuit la 6 august. Biserica amenajată la parter este închinată Izvorului…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Dobrușa, Vâlcea – una dintre cele mai vechi vetre monahale din Oltenia — Hram!

Mănăstirea Dobrușa, Vâlcea – una dintre cele mai vechi vetre monahale din Oltenia

hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, sărbătorit în fiecare an la 21 noiembrie.Sărbătoarea hramului reprezintă principalul moment anual al vieții liturgice a așezământului, reunind obștea și credincioșii din localitățile apropiate. Cum…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Alte tradiții, obiceiuri și sărbători în luna Noiembrie:

Știai că (în data de 21 Noiembrie)

Nu avem potriviri exacte pentru ziua de azi. Iată câteva note din Noiembrie, alese cât mai aproape de această dată.

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

"DOUA DECENII DE ERA COSMICA" (Ştiinţă şi tehnică, Terminologie) = Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).

Sorcovă (Etnografie, Tipuri) = Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmboboc…Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmbobocit în ziua de 30 noiembrie (Sf. Andrei).vezi mai mult

Pieptene (Etnografie, Decor) = Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau m…Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau măcar dacă se dă pe la nas cu mâna care a ţinut un pieptene - Muntenia; Vâlcea;Tecuci;Suceava; i se face pielea feţei aspră cui umblă cu pieptenele, nu se spală pe mâini şi apoi pune mâinile pe faţă - Teleorman; dacă îi cade pieptenul cuiva, când se piaptănă, înseamnă că: vine în casă un oaspete rar, dacă pieptenul cu dinţi rari cade jos; vine un oaspete obişnuit de-al casei, când cade pieptenul cu dinţii deşi - Suceava; i se va întâmpla un necaz celui care, pieptănându-se, îi cade din mână pieptenele, dar, dacă îl şterge imediat pe o pânză, nu se va întâmpla nimic - Botoşani; în zi de Paşte să nu se pieptene părul, fiindcă apoi cade - Ţara Oltului; se crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua Sfântului Apostol Andrei (30 noiembrie) va fi mâncat de lupi, din care cauză femeile se feresc, în această zi, nu doar să pună mâna pe pieptene, dar chiar să-i rostească şi numele - Botoşani; femeile nu se piaptănă în ziua Sfântului Andrei, pentru că pădurea este a fiarelor sălbatice - Iaşi; soţul unui mort nu trebuie să se pieptene o săptămână, pentru că altfel moare şi el - Muntenia; se crede că, dacă a furat cineva un pieptene şi moare, apoi trupul lui se umple imediat de păduchi - Suceava; în caz că la păşunat se pierde o vacă, se iau doi piepteni de pieptănat inul sau cânepa şi se pun cu dinţii unul într-altul, pentru ca tot aşa să stea şi gurile lupilor la vederea vacii, până aceasta este găsită - Muntenia; se încleştează pieptenii de cânepă unii în alţii, ca şi gura lupului să nu se poată deschide şi să apuce vita sau oaia - Ţara Oltului. Dacă strigoaicele au luat laptele de la vreo vacă, femeile caută o ragilă (unealtă formată dintr-o scândură în care sunt înfipţi dinţi de fier, prin care se trage cânepa sau inul meliţat, pentru ca să se cureţe de puzderii şi de câlţi), scot un dinte din ea, îl bat în fundul doniţei în care este muls laptele, apoi mulg vaca şi „bat” cu puţin din laptele rămas după strecurare ugerul vacii, atingând ugerul cu vârful dintelui şi atunci cea care a luat mana animalului nu mai poate sta locului, o apucă un fel de mâncărime în tot trupul, nu mai poate dormi, lucra şi mânca, încât trebuie să întoarcă mana, pentru că altfel moare - Neamţ. În seara de ajun a Bobotezei (5/6 ianuarie), sub mai multe farfurii se pun diferite obiecte, fiecare având altă semnificaţie; astfel, se crede că flăcăul care indică farfuria sub care se află un pieptene va lua de soţie o fată bogată cu dinţii răriţi; se repetă de trei ori procedeul, pentru conturarea unui profil moral şi fizic mai complex al viitoarei soţii; mai nuanţată este interpretarea prezenţei pieptenului în Mureş şi Bucovina, unde semnifică om colţat, cu gura mare, dar poate însemna şi văduv sau atât de încrezut încât tinerii nu se vor putea căsători, ultima credinţă privindu-i în special pe flăcăi. Pieptenele nu este un semn prea bun, când este nimerit de către o fată sub strachina unde a fost pus acest obiect la obiceiul de aflat destinul, numit Vergelul, şi care se practică în noaptea sau a doua zi dimineaţa de Anul Nou, deoarece înseamnă că viitorul soţ al fetei va fi un bărbat cam colţos şi va veni de peste o pădure - Banat;Transilvania; când se spală în ziua de Crăciun, fetele pun apoi pieptenele şi săpunul sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai ales copiilor li se spune să nu-şi bage pieptenele în gură, pentru că li se înnegresc dinţii; pieptenul pus sub un blid, în jocurile practicate la şezători, ascunzându-se şi alte obiecte sub diferite vase, şi indicat de către o fată înseamnă că va lua un bărbat cu dinţii mari - Maramureş. Şi în Ţara Lăpuşului, la jocurile din ajun de An Nou, indicarea vasului sub care se află un pieptene înseamnă tot bărbat cu dinţi mari. Pieptenele şi săpunul folosite la toaleta unui mort nu se mai întrebuinţează şi se aruncă într-un râu - Sibiu; sau se îngroapă împreună cu mortul, punându-se în sicriu, sub perniţa celui decedat - Muntenia; sau se dau de pomană celui care a spălat cadavrul - Suceava.vezi mai mult