Tradiții, Sărbători și Obiceiuri

Paparuda este unul dintre cele mai cunoscute ritualuri aducătoare de ploaie, practicat din timpuri străvechi în toate provinciile românești, mai puțin în Bucovina și Maramureș.

Potrivit calendarului popular, la 15 iulie se serbează Ciurica - o reprezentare mitică ce dădea femeilor puteri şi, mai ales, drepturi speciale, considerându-se că în această zi ele pot să le poruncească bărbaților, să-i pedepsească şi chia

Calendarul popular cuprinde în luna Iulie (Cuptor) o serie de sărbători specifice timpului călduros, printre acestea și Pricopul la 8 Iulie, o zi de celebrare a unei zeități agrare din vremuri ancestrale.

După parcurgerea etapei de pregătire a nunții, începe ceremonialul nunții propriu zise care durează 3-4 zile, în funcție de zona etnofolclorică.

Luna august debutează în calendarul popular cu o sărbătoare veche, precreștină, păstrată până în prezent și sărbătorită în întreg arealul etnofolcloric românesc din zonele de munte: Ziua Ursului sau Macaveiul Ursului.Denumirea de Macavei

Sărbătoarea Sânzienelor are origini precreștine și este în strânsă legătură cu solstițiul de vară, fenomen astronomic care se produce atunci când soarele atinge cea mai înaltă poziție pe cer și este ziua cu cea mai lungă perioadă de lum

Plantele au influențat de-a lungul timpului tradițiile și spiritualitatea poporului român, pe lângă calitățile medicinale, o serie de plante fiind considerate a avea puteri mistice, magice sau supranaturale.

Mătcălăul este unul dintre cele mai interesante și mai frumoase obiceiuri populare din zona Banatului, acesta desfășurându-de în ziua de Marți din cea de a doua săptămână după Paște.

Circovii de Vară se serbează timp de trei zile între 16-18 iulie (în unele zone se țin între 17-19 iulie), această sărbătoare marcând miezul verii pastorale

Tânjaua este unul dintre cele mai vechi obiceiuri din Maramureș, în structura sa împletindu-se mai multe elemente ale ritualurilor agrare de primăvară.

La trecerea de la vară la toamnă calendarul popular păstrează amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renașterea Zeiței Mumă, evenimente peste care Biserica creștină a suprapus moartea (adormirea) şi nașterea Fecioarei M

În spiritualitatea tradițională românească, bradul este elementul vegetal prezent în obiceiurile care marchează cele mai importante momente din viaţa omului: nașterea, nunta și înmormântarea.Ca semn al nemuririi spirituale, bradul ocupă un ro

29 iunie, data la care se sărbătorește an de an în calendarul creștin ortodox ziua Sfinților Petru şi Pavel, este cunoscută în popor ca Sânpetru de Vară și consemnează în calendarul popular miezul verii agrare.

Una dintre cele mai vechi sărbători creştine - Înălțarea Sfintei Cruci (Ziua Crucii) este consemnată la data de 14 Septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.

Călușul este obicei mult mai vechi asociat cu populația vlahă de la nord şi sud de Dunăre, astăzi fiind răspândit preponderent în Oltenia și mai puțin în Muntenia.

După masa mare și strângerea darurilor, la revărsatul zorilor lăutarii încep să cânte la fereastra mirilor, din ce în ce mai tare, până se aprinde lumina și atunci zic:

Hora de pomană este un ritual practicat în Oltenia (județele Dolj, Olt, Mehedinți, Gorj, Vâlcea) și sudul Banatului (județul Caraș-Severin), izolat și în sate din stânga Oltului, în vestul Munteniei (județul Teleorman).

În tradiția populară românească, luna Mai este numită şi Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, luna în care toată vegetația explodează şi anunță venirea verii.

Astfel, în funcție de specificul geografic, s-a creat o legătură intrinsecă între grâu (ca element de bază în hrana unei populații) și evoluția culturală a comunităților omenești.

Potrivit mitologiei românești, în noaptea dintre 23 şi 24 iunie, înaintea zilei Sfântului Ioan Botezătorul, se deschid porțile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană, iar Sânzienele dansează.

Colindatul este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă, colindele fiind expresia credințelor populare românești transpuse în muzică.