În spiritualitatea tradițională românească, bradul este elementul vegetal prezent în obiceiurile care marchează cele mai importante momente din viaţa omului: nașterea, nunta și înmormântarea.Ca semn al nemuririi spirituale, bradul ocupă un ro
Circovii de Vară se serbează timp de trei zile între 16-18 iulie (în unele zone se țin între 17-19 iulie), această sărbătoare marcând miezul verii pastorale
Hora de pomană este un ritual practicat în Oltenia (județele Dolj, Olt, Mehedinți, Gorj, Vâlcea) și sudul Banatului (județul Caraș-Severin), izolat și în sate din stânga Oltului, în vestul Munteniei (județul Teleorman).
Calendarul popular cuprinde în luna Iulie (Cuptor) o serie de sărbători specifice timpului călduros, printre acestea și Pricopul la 8 Iulie, o zi de celebrare a unei zeități agrare din vremuri ancestrale.
Tânjaua este unul dintre cele mai vechi obiceiuri din Maramureș, în structura sa împletindu-se mai multe elemente ale ritualurilor agrare de primăvară.
La trecerea de la vară la toamnă calendarul popular păstrează amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renașterea Zeiței Mumă, evenimente peste care Biserica creștină a suprapus moartea (adormirea) şi nașterea Fecioarei M
Sărbătoarea Sânzienelor are origini precreștine și este în strânsă legătură cu solstițiul de vară, fenomen astronomic care se produce atunci când soarele atinge cea mai înaltă poziție pe cer și este ziua cu cea mai lungă perioadă de lum
Călușul este obicei mult mai vechi asociat cu populația vlahă de la nord şi sud de Dunăre, astăzi fiind răspândit preponderent în Oltenia și mai puțin în Muntenia.
Spectacolul grandios al nunții românești impune un ceremonial specific cu roluri stabilite şi respectate cu strictețe, ca nimic din scenariul tradițional să nu poată fi omis, neglijat, minimalizat.
Paparuda este unul dintre cele mai cunoscute ritualuri aducătoare de ploaie, practicat din timpuri străvechi în toate provinciile românești, mai puțin în Bucovina și Maramureș.
Sfânta Parascheva, prăznuită de Biserică în fiecare an la 14 octombrie, se bucură la români de o mare cinstire. Ea este una dintre sfintele cele mai invocate în rugăciunile lor, bucurându-se de o mare popularitate în toate provinciile româneş
După masa mare și strângerea darurilor, la revărsatul zorilor lăutarii încep să cânte la fereastra mirilor, din ce în ce mai tare, până se aprinde lumina și atunci zic:
În tradiția populară românească, luna Mai este numită şi Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, luna în care toată vegetația explodează şi anunță venirea verii.
Astfel, în funcție de specificul geografic, s-a creat o legătură intrinsecă între grâu (ca element de bază în hrana unei populații) și evoluția culturală a comunităților omenești.
Ziua de 14 noiembrie, închinată de către credincioșii creștini Sfântului Apostol Filip, este miezul sărbătorii populare românești numită „Filipii de toamnă”, cunoscută și păzită cu strășnicie de femeile căsătorite şi de văduve.
Colindatul este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă, colindele fiind expresia credințelor populare românești transpuse în muzică.
Unul dintre cele mai importante momente care marchează viața oamenilor este căsătoria, fapt pentru care acest eveniment implică interrelații complexe în cadrul obiceiurilor populare românești, diversele etape fiind corelate încât să asigure bu