Caută
Paparuda este unul dintre cele mai cunoscute ritualuri aducătoare de ploaie, practicat din timpuri străvechi în toate provinciile românești, mai puțin în Bucovina și Maramureș.
În spiritualitatea tradițională românească, bradul este elementul vegetal prezent în obiceiurile care marchează cele mai importante momente din viaţa omului: nașterea, nunta și înmormântarea.Ca semn al nemuririi spirituale, bradul ocupă un ro
Ziua de Bobotează, 6 ianuarie, marchează sfârșitul ciclului sărbătorilor de iarnă și este o sărbătoare dedicată purificării apelor și a naturii.
Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit Îngropatul Anului sau, mai modern, Revelion.
Una dintre cele mai mari sărbători din Postul Crăciunului este Ignatul, o sărbătoare cu origini păgâne dedicată unei divinități solare și căreia Biserica i-a atribuit numele şi data de celebrare a Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul,
În mentalul popular, Circovii de Iarnă sunt considerați a face parte mai degrabă din categoria forțelor diavolești, întrucât provoacă diverse boli neuropsihice
Pe lângă sărbătorile de peste an, folclorul românesc păstrează numeroase obiceiuri în legătură cu momentele mai importante din viaţa omului, cu nașterea, cu trecerea în rândul flăcăilor de însurat sau al fetelor de măritat, cu căsători
Colindatul este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă, colindele fiind expresia credințelor populare românești transpuse în muzică.
Călușul este obicei mult mai vechi asociat cu populația vlahă de la nord şi sud de Dunăre, astăzi fiind răspândit preponderent în Oltenia și mai puțin în Muntenia.
Pe lângă „Sângeorzul vacilor”, un ritual magic prin care se crede că vrăjitoarele pot lua sporul laptelui de la vitele oamenilor, în noaptea care premerge sărbătoarea Sfântului Gheorghe, prin același tip de practici, poate fi luat și „Rod
Intervalul zilelor cuprinse între 29 şi 31 ianuarie, în funcție de regiune și primele zile din luna februarie, poartă în calendarul popular numele de Filipii de Iarnă
După parcurgerea etapei de pregătire a nunții, începe ceremonialul nunții propriu zise care durează 3-4 zile, în funcție de zona etnofolclorică.
Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se pregătește o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se așterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment.Așa cum arată Mihai Camilar în lucrar
Tânjaua este unul dintre cele mai vechi obiceiuri din Maramureș, în structura sa împletindu-se mai multe elemente ale ritualurilor agrare de primăvară.
Maramureș
Astfel, în funcție de specificul geografic, s-a creat o legătură intrinsecă între grâu (ca element de bază în hrana unei populații) și evoluția culturală a comunităților omenești.
Hora de pomană este un ritual practicat în Oltenia (județele Dolj, Olt, Mehedinți, Gorj, Vâlcea) și sudul Banatului (județul Caraș-Severin), izolat și în sate din stânga Oltului, în vestul Munteniei (județul Teleorman).
După masa mare și strângerea darurilor, la revărsatul zorilor lăutarii încep să cânte la fereastra mirilor, din ce în ce mai tare, până se aprinde lumina și atunci zic:
Sfântul Vlasie este prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 11 februarie, acesta fiind considerat protectorul animalelor sălbatice.
Sărbătoarea Crăciunului a fost identificată la origine ca fiind celebrarea Anului Nou păgân
Una dintre cele mai vechi sărbători creştine - Înălțarea Sfintei Cruci (Ziua Crucii) este consemnată la data de 14 Septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.
Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie, în tradiția poporului român el fiind cunoscut și cinstit ca tămăduitor de boli, păzitor de foamete și izgonitor al duhurilor necurate.