Tradiții, Sărbători și Obiceiuri

Sărbătoarea lupilor, Lucinul e consemnat în calendarul popular pe 17 sau 18 octombrie, în funcție de zona etnofolclorică.

Sărbătoarea Rusaliilor are origini precreștine, denumirea acesteia (provenită din lat. Rosalia) având legătură cu numele unei sărbători romane cu ocazia căreia se puneau trandafiri pe morminte.

La trecerea de la vară la toamnă calendarul popular păstrează amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renașterea Zeiței Mumă, evenimente peste care Biserica creștină a suprapus moartea (adormirea) şi nașterea Fecioarei M

Sărbătoarea Sânzienelor are origini precreștine și este în strânsă legătură cu solstițiul de vară, fenomen astronomic care se produce atunci când soarele atinge cea mai înaltă poziție pe cer și este ziua cu cea mai lungă perioadă de lum

Unul dintre cele mai însemnate și mai vechi obiceiuri din zona Transilvaniei este „boul înstruţat”, acesta fiind încă practicat în câteva comune din județele Bistrița-Năsăud și Cluj.

Unul dintre cele mai importante momente care marchează viața oamenilor este căsătoria, fapt pentru care acest eveniment implică interrelații complexe în cadrul obiceiurilor populare românești, diversele etape fiind corelate încât să asigure bu

Însumând o multitudine de datini și credințe, Ajunul Crăciunului pregătește comunitatea pentru marele eveniment de sfârșit de an – Crăciunul, Nașterea lui lisus Hristos.

Calendarul popular cuprinde în luna Iulie (Cuptor) o serie de sărbători specifice timpului călduros, printre acestea și Pricopul la 8 Iulie, o zi de celebrare a unei zeități agrare din vremuri ancestrale.

Spectacolul grandios al nunții românești impune un ceremonial specific cu roluri stabilite şi respectate cu strictețe, ca nimic din scenariul tradițional să nu poată fi omis, neglijat, minimalizat.

Mătcălăul este unul dintre cele mai interesante și mai frumoase obiceiuri populare din zona Banatului, acesta desfășurându-de în ziua de Marți din cea de a doua săptămână după Paște.

Postul Paștelui, cunoscut și ca „Postul Mare”, este cel mai aspru si cel mai lung dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe, asta pentru că durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.

Învierea Domnului numită şi sărbătoarea Paștilor este cea mai importantă și mai veche sărbătoare a creștinătății, putând fi considerată chiar temelia credinței și a religiei creștine.

Luna august debutează în calendarul popular cu o sărbătoare veche, precreștină, păstrată până în prezent și sărbătorită în întreg arealul etnofolcloric românesc din zonele de munte: Ziua Ursului sau Macaveiul Ursului.Denumirea de Macavei

Calendarul popular cuprinde o mare varietate de credințe, datini și obiceiuri despre natură, viața oamenilor fiind influențată de trecerea anotimpurilor și, astfel, de încetarea și începutul unor cicluri de existență, toate acestea fiind marca

În fiecare an, pe 2 Februarie, Biserica creștin-ortodoxă celebrează „Întâmpinarea Domnului” în amintirea momentului în care Pruncul Isus a fost dus la Templu de Fecioara Maria

În tradiția populară românească, luna Mai este numită şi Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, luna în care toată vegetația explodează şi anunță venirea verii.

Săptămâna care urmează imediat Duminicii Paștelui poartă numele de „Săptămâna Luminată”.Potrivit credințelor populare, în această săptămână Raiul se deschide „tuturor sufletelor reținute în prinsoarea iadului începând de la Adam

Sfânta Parascheva, prăznuită de Biserică în fiecare an la 14 octombrie, se bucură la români de o mare cinstire. Ea este una dintre sfintele cele mai invocate în rugăciunile lor, bucurându-se de o mare popularitate în toate provinciile româneş

Mărturiile prezenței lui Dimitrie Gusti în comuna Șanț se regăsesc atât în revista „Sociologie românească”, unde au fost publicate o serie de studii despre tradițiile și obiceiurile de aici, cât şi într-un film documentar unic în Româ

Denumirea populară a sărbătorii – FLORIILE – are origini păgâne, provenind de la zeița romană Flora, zeița reînvierii naturii, care era sărbătorită la 28 aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renașterea naturii.

În cele mai multe zone din România „Paștele Blajinilor” mai este cunoscut și ca „Paștele Morților”, fiind sărbătorit la o săptămână după Paștele creștin-ortodox, mai exact în ziua de Luni de după Duminica Tomei