Caută
În fiecare an, la data de 25 martie, creștinii sărbătoresc Buna Vestire sau Blagoveștenia, cum mai este cunoscută în popor.
În tradiția populară luna iulie este considerată ca fiind cea mai călduroasă din an, fapt pentru care mai este cunoscută și sub denumirea de „Cuptor“ sau „Luna fierbințelilor“.
În fiecare an, pe 2 Februarie, Biserica creștin-ortodoxă celebrează „Întâmpinarea Domnului” în amintirea momentului în care Pruncul Isus a fost dus la Templu de Fecioara Maria
În mentalul popular, Circovii de Iarnă sunt considerați a face parte mai degrabă din categoria forțelor diavolești, întrucât provoacă diverse boli neuropsihice
Spectacolul grandios al nunții românești impune un ceremonial specific cu roluri stabilite şi respectate cu strictețe, ca nimic din scenariul tradițional să nu poată fi omis, neglijat, minimalizat.
În cele mai multe zone din România „Paștele Blajinilor” mai este cunoscut și ca „Paștele Morților”, fiind sărbătorit la o săptămână după Paștele creștin-ortodox, mai exact în ziua de Luni de după Duminica Tomei
La 17 martie Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Cuvios Alexie, supranumit în calendarul popular românesc și „omul lui Dumnezeu cel cald”
Însumând o multitudine de datini și credințe, Ajunul Crăciunului pregătește comunitatea pentru marele eveniment de sfârșit de an – Crăciunul, Nașterea lui lisus Hristos.
Prima săptămână din Postul Paștelui cuprinde o serie de practici de purificare a spațiului, de recâștigare a armoniei şi de potolire a entuziasmului excesiv din Săptămâna Nebunilor şi noaptea Lăsatului de Sec.
La aproape o săptămână de la începutul Postului Crăciunului, creștinii prăznuiesc pe 21 noiembrie intrarea Maicii Domnului în Biserică
Calendarul popular cuprinde o mare varietate de credințe, datini și obiceiuri despre natură, viața oamenilor fiind influențată de trecerea anotimpurilor și, astfel, de încetarea și începutul unor cicluri de existență, toate acestea fiind marca
Denumirea populară a sărbătorii – FLORIILE – are origini păgâne, provenind de la zeița romană Flora, zeița reînvierii naturii, care era sărbătorită la 28 aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renașterea naturii.
Sărbătoarea Crăciunului a fost identificată la origine ca fiind celebrarea Anului Nou păgân
Una dintre cele mai mari sărbători din Postul Crăciunului este Ignatul, o sărbătoare cu origini păgâne dedicată unei divinități solare și căreia Biserica i-a atribuit numele şi data de celebrare a Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul,
La 1 Martie Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Muceniță Evdochia, nume provenind din grecescul „εὐδοκία” care se traduce prin „bunăvoință” sau „bunătate”.
În fiecare an la 7 ianuarie românii prăznuiesc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, ziua în care este cinstit şi sărbătorit cel care l-a botezat pe Isus Hristos în apa Iordanului.
Mărturiile prezenței lui Dimitrie Gusti în comuna Șanț se regăsesc atât în revista „Sociologie românească”, unde au fost publicate o serie de studii despre tradițiile și obiceiurile de aici, cât şi într-un film documentar unic în Româ
Bistrița-Năsăud
Sărbătoarea lupilor, Lucinul e consemnat în calendarul popular pe 17 sau 18 octombrie, în funcție de zona etnofolclorică.
În unele sate din sudul țării avea loc obiceiul alergării sau încurării cailor cu dublu rol: ritual şi practic.
Sunt zone în care localnicii îi spun „Ruptul Sterpelor” sau „Sâmbra Oilor”, însă, în esenţă, obiceiul e acelaşi: ciobanii îşi urcă oile la munte, unde, după primul muls, se cântăreşte cantitatea de lapte dată şi se împarte la nu
Ziua de 14 noiembrie, închinată de către credincioșii creștini Sfântului Apostol Filip, este miezul sărbătorii populare românești numită „Filipii de toamnă”, cunoscută și păzită cu strășnicie de femeile căsătorite şi de văduve.