Înrouratul – Obicei popular în dimineața sărbătorii Sfântului Gheorghe

|
31 vizualizări

În dimineața sărbătorii Sfântului Gheorghe, când pământul este acoperit de rouă, în mai multe zone ale țării există obiceiul ca fetele să se „roureze”, adică să se spele pe ochi cu rouă adunată de pe un câmp curat, anume ca să fie mai frumoase și mai atrăgătoare.

În lucrarea „Sărbătorile la români. Studiu etnografic”, publicată în anul 1901, Simion Florea Marian descrie obiceiul așa cum se desfășoară în Bucovina, potrivit cu care «unele fete strâng roua pe care o păstrează și o întrebuințează tot anul la diferite boli; altele se duc de se scaldă între vaduri ca să fie curate și ușoare în decursul anului ca și cursul lin al apei; iar altele se duc, până a răsări soarele, cu pâine și cu sare la un pârâu sau la o apă din apropiere, și ajungând acolo zic:

Bună dimineața,
Apă lină și curată,
De Dumnezeu sfântul dată!

Mulțumescu-ți dumitale,
Mândră și cinstită fată!

Apoi, aruncând pâinea și sarea în pârâu și luând cu mâna apă și spălându-se pe față, continuă mai departe zicând:

Apă curat curgătoare!
Eu îți dau pâine și sare,
Iar tu curățește-mă,
De ură,
De gură,
Și de făcătură,
De strigări,
De căscări,
Și de orice aruncări;
Curăță-mă de orice uri,
Și de orice făcături,
De pe mâini, de pe picioare,
Să rămân eu ca o floare. Ca o floricea frumoasă,
Pe care toți să o miroasă.

După ce s-au spălat pe față și au rostit cuvintele acestea, iau apă și o duc acasă, o pun între flori și apoi se spală cu ea, anume ca să fie drăgălașe ca florile; apoi spală ușa cu dânsa anume ca, după cum umblă ușa, așa să umble și feciorii după ele; și în urmă spală și icoanele ca, după cum se închină oamenii la icoane, așa să se închine și feciorii la ele. O seamă de fete însă se scoală în ziua de Sfântul Gheorghe, dis-de-dimineață, se duc până la fântână, scot apă, iau o gură de apă, se întorc cu dânsa în casă, râșnesc păpușoi îndărăt, fac din făina astfel râșnită și din apa adusă o turtă și punând-o apoi în vatra focului, ca să se coacă, zic:

Eu întorc vatra,
Vatra întoarce cuptorul,
Cuptorul întoarce hornul,
Hornul întoarce cahla,
Cahla întoarce păretele,
Păretele întoarce leațurile,
Leațurile întorc acoperământul,
Toți micii,
Toți voinicii,
Toți sătenii,
Toți poporenii,
Să cate numai la mine,
Numai mie să se închine,
Iar dușmancele mele,
Cele spurcate și rele,
Să rămâie înglodate,
Cloște încloșnate,
De găini găinățate,
În pod aruncate.
Da eu să fiu păuniță,
Podoghiță,
De la munte scoborâtă,
De toată lumea iubită,
Feciorii ce m-or vedea,
În brațe că m-or lua,
În frunte m-or săruta,
În fruntea jocului m-or purta!

Cocându-se turta astfel descântată, o iau de pe vatră și o pun pe prag, și dacă vine mâțul și o mănâncă, atunci fata care a făcut-o și a descântat-o are în decursul anului de bună seamă că o să se mărite.

Fetele pe lângă locuințele cărora nu trece nici o apă curgătoare, se scoală dis-de-dimineață, pun un ciubăr lângă fântână, îl umplu cu apă neîncepută și în ciubărul acela se scaldă, anume ca să fie curate, frumoase, drăgălașe și mai bine văzute de toți, mai însă de către flăcăi.

Dar fetele nu numai că se spală cu rouă și se scaldă, ci totodată se și udă una pe alta cu apă, anume ca să fie frumoase, sprintene și harnice peste an. În același timp caută și flăcăii ca să le ude, și aceasta o fac ei ca să nu se apropie strigoaicele de dânsele».

De asemenea, Simion Florea Marian arată că în Moldova există credința potrivit căreia «cine se va spăla în dimineața de Sfântul Gheorghe cu rouă, acela toată vara va fi sănătos și nu-i vor ieși pete pe obraz, iar cine se va scălda într-o apă curgătoare, în dimineața acestei zile, pe acela tot anul nu-l vor prinde frigurile».

Merită să afli și despre

Sugestii: