Potrivit calendarului popular, la 15 iulie se serbează Ciurica - o reprezentare mitică ce dădea femeilor puteri şi, mai ales, drepturi speciale, considerându-se că în această zi ele pot să le poruncească bărbaților, să-i pedepsească şi chia
Învierea Domnului numită şi sărbătoarea Paștilor este cea mai importantă și mai veche sărbătoare a creștinătății, putând fi considerată chiar temelia credinței și a religiei creștine.
Sărbătoarea Rusaliilor are origini precreștine, denumirea acesteia (provenită din lat. Rosalia) având legătură cu numele unei sărbători romane cu ocazia căreia se puneau trandafiri pe morminte.
Luna august debutează în calendarul popular cu o sărbătoare veche, precreștină, păstrată până în prezent și sărbătorită în întreg arealul etnofolcloric românesc din zonele de munte: Ziua Ursului sau Macaveiul Ursului.Denumirea de Macavei
Unul dintre cele mai însemnate și mai vechi obiceiuri din zona Transilvaniei este „boul înstruţat”, acesta fiind încă practicat în câteva comune din județele Bistrița-Năsăud și Cluj.
La 27 iulie este prăznuit Sfântul Mare Mucenic și tămăduitor Pantelimon, numit de Biserică „doctor fără de arginți” și fiind considerat ocrotitor al medicilor și vindecător al bolnavilor.
Denumirea populară a sărbătorii – FLORIILE – are origini păgâne, provenind de la zeița romană Flora, zeița reînvierii naturii, care era sărbătorită la 28 aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renașterea naturii.
Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit Îngropatul Anului sau, mai modern, Revelion.
Mărturiile prezenței lui Dimitrie Gusti în comuna Șanț se regăsesc atât în revista „Sociologie românească”, unde au fost publicate o serie de studii despre tradițiile și obiceiurile de aici, cât şi într-un film documentar unic în Româ
Una dintre cele mai mari sărbători din Postul Crăciunului este Ignatul, o sărbătoare cu origini păgâne dedicată unei divinități solare și căreia Biserica i-a atribuit numele şi data de celebrare a Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul,
Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi și importante sărbători creștine, fiind prăznuită în aceeași zi cu Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea (o sărbătoare populară, cu dată mobilă, celebrată la 50 de zile după Învi
Potrivit mitologiei românești, în noaptea dintre 23 şi 24 iunie, înaintea zilei Sfântului Ioan Botezătorul, se deschid porțile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană, iar Sânzienele dansează.
29 iunie, data la care se sărbătorește an de an în calendarul creștin ortodox ziua Sfinților Petru şi Pavel, este cunoscută în popor ca Sânpetru de Vară și consemnează în calendarul popular miezul verii agrare.
Cu dată fixă în calendarul popular și calendarul creștin ortodox, sărbătoarea Sfântului Gheorghe (Sân-George, Sân-Georgiu sau Sângeorzul) din 23 aprilie este o dată importantă și în calendarul agricol și pastoral.
Plantele au influențat de-a lungul timpului tradițiile și spiritualitatea poporului român, pe lângă calitățile medicinale, o serie de plante fiind considerate a avea puteri mistice, magice sau supranaturale.
Una dintre cele mai vechi sărbători creştine - Înălțarea Sfintei Cruci (Ziua Crucii) este consemnată la data de 14 Septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.
În fiecare an la 7 ianuarie românii prăznuiesc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, ziua în care este cinstit şi sărbătorit cel care l-a botezat pe Isus Hristos în apa Iordanului.
Săptămâna care urmează imediat Duminicii Paștelui poartă numele de „Săptămâna Luminată”.Potrivit credințelor populare, în această săptămână Raiul se deschide „tuturor sufletelor reținute în prinsoarea iadului începând de la Adam
La 1 Martie Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Muceniță Evdochia, nume provenind din grecescul „εὐδοκία” care se traduce prin „bunăvoință” sau „bunătate”.