În tradiția populară românească, luna Mai este numită şi Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, luna în care toată vegetația explodează şi anunță venirea verii.
Unul dintre cele mai însemnate și mai vechi obiceiuri din zona Transilvaniei este „boul înstruţat”, acesta fiind încă practicat în câteva comune din județele Bistrița-Năsăud și Cluj.Obiceiul „înstruțatul boului”, în unele sate fiin
ClujSărbătoarea Rusaliilor are origini precreștine, denumirea acesteia (provenită din lat. Rosalia) având legătură cu numele unei sărbători romane cu ocazia căreia se puneau trandafiri pe morminte.
Intervalul zilelor cuprinse între 29 şi 31 ianuarie, în funcție de regiune și primele zile din luna februarie, poartă în calendarul popular numele de Filipii de Iarnă
Pe lângă „Sângeorzul vacilor”, un ritual magic prin care se crede că vrăjitoarele pot lua sporul laptelui de la vitele oamenilor, în noaptea care premerge sărbătoarea Sfântului Gheorghe, prin același tip de practici, poate fi luat și „Rod
Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit Îngropatul Anului sau, mai modern, Revelion.
Săptămâna care urmează imediat Duminicii Paștelui poartă numele de „Săptămâna Luminată”.Potrivit credințelor populare, în această săptămână Raiul se deschide „tuturor sufletelor reținute în prinsoarea iadului începând de la Adam
Focul lui Sâmedru este scenariul morții şi renașterii anuale a divinităţii prin tăierea şi incinerarea unui pom în noaptea de 25/26 octombrie.
După parcurgerea ceremonialului stabilit să aibă loc la casa miresei, alaiul de nuntă se îndreaptă către cununia religioasă.
Unul dintre cele mai importante momente care marchează viața oamenilor este căsătoria, fapt pentru care acest eveniment implică interrelații complexe în cadrul obiceiurilor populare românești, diversele etape fiind corelate încât să asigure bu
Cu dată fixă în calendarul popular și calendarul creștin ortodox, sărbătoarea Sfântului Gheorghe (Sân-George, Sân-Georgiu sau Sângeorzul) din 23 aprilie este o dată importantă și în calendarul agricol și pastoral.
Învierea Domnului numită şi sărbătoarea Paștilor este cea mai importantă și mai veche sărbătoare a creștinătății, putând fi considerată chiar temelia credinței și a religiei creștine.
Sfântul Nicolae, prăznuit de Biserică în fiecare an la 6 decembrie, se bucură de o mare cinstire la români, fiind considerat „făcătorul cel mare de minuni” și ocrotitorul copiilor, dar și al marinarilor, brutarilor, femeilor nemăritate și
În fiecare an la data de 20 iulie creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai mari proroci din Vechiul Testament.
Potrivit unei credințe populare întâlnită în majoritatea zonelor țării, ziua care premerge sărbătoarea Sfântului Gheorghe mai este numită și „Sângeorzul vacilor”
Sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie) este o zi specială pentru români, întrucât Apostolul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci
Sâmedru este considerat un zeu al Panteonului românesc, patron al iernii pastorale, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Dimitrie (cunoscut în popor și ca Dumitru), Marele Mucenic de la Tesalonic din calendarul ortodox (26 octomb
Însumând o multitudine de datini și credințe, Ajunul Crăciunului pregătește comunitatea pentru marele eveniment de sfârșit de an – Crăciunul, Nașterea lui lisus Hristos.
Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi și importante sărbători creștine, fiind prăznuită în aceeași zi cu Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea (o sărbătoare populară, cu dată mobilă, celebrată la 50 de zile după Învi
Calendarul popular cuprinde o mare varietate de credințe, datini și obiceiuri despre natură, viața oamenilor fiind influențată de trecerea anotimpurilor și, astfel, de încetarea și începutul unor cicluri de existență, toate acestea fiind marca
La mijlocul lunii iulie, în judeţul Alba se celebrează o sărbătoare populară cu tradiţie de sute de ani: „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina.
Alba