Vatra MCP / Calendar Cultural / 14 Noiembrie - Calendarul cultural al Romăniei

14 Noiembrie în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 14 Noiembrie. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 14 Noiembrie, pe cei decedați în data de 14 Noiembrie, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 14 Noiembrie, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 14 Noiembrie, este a 318-a zi, iar în anii bisecți este a 319-a zi. Noiembrie, „Brumar”, este luna cețurilor și a pregătirii pentru iarnă.

Evenimente și tradiții pe 14 Noiembrie

14 noiembrie este ajunul Postului Crăciunului. În tradiția românească, se ține post negru până seara, când se mănâncă grâu fiert, prune uscate și miez de nucă. Se spune că cine postește în această zi va avea parte de sănătate întreg anul. În gospodării, se curăță cu grijă vetrele, se spală vasele cu leșie, iar gospodarii încep să țină „rânduiala postului”. Este o zi de purificare, de reînnoire a sufletului prin renunțare și rugăciune tăcută.

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 14 Noiembrie

Constantin D. Stahi, pictor, gravor

Constantin D. Stahi, pictor, gravor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1844 în Dobreni, județul Neamț.

Anul acesta se împlinesc 182 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Neamț

Gabriela ADOC-MANOLE, sculptor

Gabriela ADOC-MANOLE, sculptor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1926 în Pleșani, județul Botoșani.

Anul acesta se împlinesc 100 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Botoșani

Nuni DONA Delavrancea, pictor

Nuni DONA Delavrancea, pictor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1916 în Vaslui, județul Vaslui.

Anul acesta se împlinesc 110 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Vaslui

Victor RUSU CIOBANU, grafician, pictor

Victor RUSU CIOBANU, grafician, pictor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1911 în Telița, județul Tulcea.

Anul acesta se împlinesc 115 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Tulcea

Denisa Curte, sculptor

Denisa Curte, sculptor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1979 în Cluj-Napoca, județul Cluj.

Anul acesta se împlinesc 47 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Cluj

Corneliu BRĂESCU, pictor

Corneliu BRĂESCU, pictor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1927 în Brăila, județul Brăila.

Anul acesta se împlinesc 99 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Brăila

Nicolai Constantin, pictor

Nicolai Constantin, pictor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1936 în Iași, județul Iași.

Anul acesta se împlinesc 90 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Iași

Nicolae COMĂNESCU, pictor

Nicolae COMĂNESCU, pictor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1968 în Pitești, județul Argeș.

Anul acesta se împlinesc 58 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Argeș

Teodora Cristina Visineanu, pictor

Teodora Cristina Visineanu, pictor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1983 în București, județul București.

Anul acesta se împlinesc 43 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din București

Tudor Nicolau, pictor

Tudor Nicolau, pictor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1946 în , județul București.

Anul acesta se împlinesc 80 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din București

Sorin MANOLESCU, pictor

Sorin MANOLESCU, pictor

S-a născut în data de 14 noiembrie 1895 în Armășești, județul Ialomița.

Anul acesta se împlinesc 131 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Ialomița

Tradiții și Sărbători în data de 14 Noiembrie

14 noiembrie - Filipii de toamnă. Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului

14 noiembrie - Filipii de toamnă. Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului

Ziua de 14 noiembrie, închinată de către credincioșii creștini Sfântului Apostol Filip, este miezul sărbătorii populare românești numită „Filipii de toamnă”, cunoscută și păzită cu strășnicie de femeile căsătorite şi de văduve.

→ Vezi Tradiții, Sărbători și Obiceiuri

Mănăstirea Adamclisi, Constanța - două milenii de credință și memorie — Hram!

Mănăstirea Adamclisi, Constanța - două milenii de credință și memorie

hramul principal al mănăstirii, și Sfinții Apostoli Petru și Pavel (29 iunie) – hramul paraclisului. Cu aceste ocazii, mănăstirea devine loc de pelerinaj pentru credincioși din întreaga Dobroge, care vin să se închine la moaștele celor cinci…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Alte tradiții, obiceiuri și sărbători în luna Noiembrie:

Știai că (în data de 14 Noiembrie)

Nu avem potriviri exacte pentru ziua de azi. Iată câteva note din Noiembrie, alese cât mai aproape de această dată.

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

"DOUA DECENII DE ERA COSMICA" (Ştiinţă şi tehnică, Terminologie) = Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).

Sorcovă (Etnografie, Tipuri) = Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmboboc…Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmbobocit în ziua de 30 noiembrie (Sf. Andrei).vezi mai mult

Pieptene (Etnografie, Decor) = Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau m…Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau măcar dacă se dă pe la nas cu mâna care a ţinut un pieptene - Muntenia; Vâlcea;Tecuci;Suceava; i se face pielea feţei aspră cui umblă cu pieptenele, nu se spală pe mâini şi apoi pune mâinile pe faţă - Teleorman; dacă îi cade pieptenul cuiva, când se piaptănă, înseamnă că: vine în casă un oaspete rar, dacă pieptenul cu dinţi rari cade jos; vine un oaspete obişnuit de-al casei, când cade pieptenul cu dinţii deşi - Suceava; i se va întâmpla un necaz celui care, pieptănându-se, îi cade din mână pieptenele, dar, dacă îl şterge imediat pe o pânză, nu se va întâmpla nimic - Botoşani; în zi de Paşte să nu se pieptene părul, fiindcă apoi cade - Ţara Oltului; se crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua Sfântului Apostol Andrei (30 noiembrie) va fi mâncat de lupi, din care cauză femeile se feresc, în această zi, nu doar să pună mâna pe pieptene, dar chiar să-i rostească şi numele - Botoşani; femeile nu se piaptănă în ziua Sfântului Andrei, pentru că pădurea este a fiarelor sălbatice - Iaşi; soţul unui mort nu trebuie să se pieptene o săptămână, pentru că altfel moare şi el - Muntenia; se crede că, dacă a furat cineva un pieptene şi moare, apoi trupul lui se umple imediat de păduchi - Suceava; în caz că la păşunat se pierde o vacă, se iau doi piepteni de pieptănat inul sau cânepa şi se pun cu dinţii unul într-altul, pentru ca tot aşa să stea şi gurile lupilor la vederea vacii, până aceasta este găsită - Muntenia; se încleştează pieptenii de cânepă unii în alţii, ca şi gura lupului să nu se poată deschide şi să apuce vita sau oaia - Ţara Oltului. Dacă strigoaicele au luat laptele de la vreo vacă, femeile caută o ragilă (unealtă formată dintr-o scândură în care sunt înfipţi dinţi de fier, prin care se trage cânepa sau inul meliţat, pentru ca să se cureţe de puzderii şi de câlţi), scot un dinte din ea, îl bat în fundul doniţei în care este muls laptele, apoi mulg vaca şi „bat” cu puţin din laptele rămas după strecurare ugerul vacii, atingând ugerul cu vârful dintelui şi atunci cea care a luat mana animalului nu mai poate sta locului, o apucă un fel de mâncărime în tot trupul, nu mai poate dormi, lucra şi mânca, încât trebuie să întoarcă mana, pentru că altfel moare - Neamţ. În seara de ajun a Bobotezei (5/6 ianuarie), sub mai multe farfurii se pun diferite obiecte, fiecare având altă semnificaţie; astfel, se crede că flăcăul care indică farfuria sub care se află un pieptene va lua de soţie o fată bogată cu dinţii răriţi; se repetă de trei ori procedeul, pentru conturarea unui profil moral şi fizic mai complex al viitoarei soţii; mai nuanţată este interpretarea prezenţei pieptenului în Mureş şi Bucovina, unde semnifică om colţat, cu gura mare, dar poate însemna şi văduv sau atât de încrezut încât tinerii nu se vor putea căsători, ultima credinţă privindu-i în special pe flăcăi. Pieptenele nu este un semn prea bun, când este nimerit de către o fată sub strachina unde a fost pus acest obiect la obiceiul de aflat destinul, numit Vergelul, şi care se practică în noaptea sau a doua zi dimineaţa de Anul Nou, deoarece înseamnă că viitorul soţ al fetei va fi un bărbat cam colţos şi va veni de peste o pădure - Banat;Transilvania; când se spală în ziua de Crăciun, fetele pun apoi pieptenele şi săpunul sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai ales copiilor li se spune să nu-şi bage pieptenele în gură, pentru că li se înnegresc dinţii; pieptenul pus sub un blid, în jocurile practicate la şezători, ascunzându-se şi alte obiecte sub diferite vase, şi indicat de către o fată înseamnă că va lua un bărbat cu dinţii mari - Maramureş. Şi în Ţara Lăpuşului, la jocurile din ajun de An Nou, indicarea vasului sub care se află un pieptene înseamnă tot bărbat cu dinţi mari. Pieptenele şi săpunul folosite la toaleta unui mort nu se mai întrebuinţează şi se aruncă într-un râu - Sibiu; sau se îngroapă împreună cu mortul, punându-se în sicriu, sub perniţa celui decedat - Muntenia; sau se dau de pomană celui care a spălat cadavrul - Suceava.vezi mai mult