Vatra MCP / Calendar Cultural / 26 Noiembrie - Calendarul cultural al Romăniei

26 Noiembrie în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 26 Noiembrie. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 26 Noiembrie, pe cei decedați în data de 26 Noiembrie, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 26 Noiembrie, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 26 Noiembrie, este a 330-a zi, iar în anii bisecți este a 331-a zi. Noiembrie, „Brumar”, este luna cețurilor și a pregătirii pentru iarnă.

Evenimente și tradiții pe 26 Noiembrie

26 noiembrie marca în trecut începutul celor „șapte nopți de pază”, în care femeile așezau usturoi la uși și geamuri, pregătindu-se pentru noaptea Sfântului Andrei. În unele sate din Bucovina, bărbații ungeau țâțâna ușii cu usturoi și puneau colțuri de busuioc în chimir. Se spunea că cine râde mult azi alungă duhurile rele din casă. Este o zi de protecție și vigilență, o pregătire ritualică a spațiului de locuit pentru iarnă și sărbători.

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 26 Noiembrie

Ileana Ploscaru Panait, pictor

Ileana Ploscaru Panait, pictor

S-a născut în data de 26 noiembrie 1959 în București, județul București.

Anul acesta se împlinesc 67 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din București

Miklós Onucsán, pictor

Miklós Onucsán, pictor

S-a născut în data de 26 noiembrie 1952 în Gherla, județul Cluj.

Anul acesta se împlinesc 74 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Cluj

Ion (Dem) DEMETRESCU, pictor, grafician, ilustrator

Ion (Dem) DEMETRESCU, pictor, grafician, ilustrator

S-a născut în data de 26 noiembrie 1903 în Craiova, județul Dolj.

Anul acesta se împlinesc 123 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Dolj

Eugen LUNGU, sculptor

Eugen LUNGU, sculptor

S-a născut în data de 26 noiembrie 1928 în Hemeiuș, județul Bacău.

Anul acesta se împlinesc 98 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Bacău

Mugur DARDU RIZEANU, pictor

Mugur DARDU RIZEANU, pictor

S-a născut în data de 26 noiembrie 1967 în , județul Dolj.

Anul acesta se împlinesc 59 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Dolj

Eugène IONESCO, scriitor, pictor

Eugène IONESCO, scriitor, pictor

S-a născut în data de 26 noiembrie 1909 în Slatina, județul Olt.

Anul acesta se împlinesc 117 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Olt

Artiști și oameni de cultură decedați în data de 26 Noiembrie

Gheorghe Rada, virtuozul viorii cu goarnă

Gheorghe Rada, virtuozul viorii cu goarnă

A încetat din viață în data de 26 noiembrie 2020 în județul Bihor.

Anul acesta se împlinesc 6 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Rapsozi din Bihor

Ioana Mihăiescu, pictor

Ioana Mihăiescu, pictor

A încetat din viață în data de 26 noiembrie 2025 în Reșița, județul Vâlcea.

Anul acesta se împlinește 1 an de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Vâlcea

Erzsébet SURÁNY, artistă și ilustratoare

Erzsébet SURÁNY, artistă și ilustratoare

A încetat din viață în data de 26 noiembrie 1972 în Cluj-Napoca, județul Cluj.

Anul acesta se împlinesc 54 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Cluj

Tradiții și Sărbători în data de 26 Noiembrie

Nicio sărbătoare culturală înregistrată.

Știai că (în data de 26 Noiembrie)

Nu avem potriviri exacte pentru ziua de azi. Iată câteva note din Noiembrie, alese cât mai aproape de această dată.

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

"DOUA DECENII DE ERA COSMICA" (Ştiinţă şi tehnică, Terminologie) = Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).

Sorcovă (Etnografie, Tipuri) = Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmboboc…Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmbobocit în ziua de 30 noiembrie (Sf. Andrei).vezi mai mult

Pieptene (Etnografie, Decor) = Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau m…Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau măcar dacă se dă pe la nas cu mâna care a ţinut un pieptene - Muntenia; Vâlcea;Tecuci;Suceava; i se face pielea feţei aspră cui umblă cu pieptenele, nu se spală pe mâini şi apoi pune mâinile pe faţă - Teleorman; dacă îi cade pieptenul cuiva, când se piaptănă, înseamnă că: vine în casă un oaspete rar, dacă pieptenul cu dinţi rari cade jos; vine un oaspete obişnuit de-al casei, când cade pieptenul cu dinţii deşi - Suceava; i se va întâmpla un necaz celui care, pieptănându-se, îi cade din mână pieptenele, dar, dacă îl şterge imediat pe o pânză, nu se va întâmpla nimic - Botoşani; în zi de Paşte să nu se pieptene părul, fiindcă apoi cade - Ţara Oltului; se crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua Sfântului Apostol Andrei (30 noiembrie) va fi mâncat de lupi, din care cauză femeile se feresc, în această zi, nu doar să pună mâna pe pieptene, dar chiar să-i rostească şi numele - Botoşani; femeile nu se piaptănă în ziua Sfântului Andrei, pentru că pădurea este a fiarelor sălbatice - Iaşi; soţul unui mort nu trebuie să se pieptene o săptămână, pentru că altfel moare şi el - Muntenia; se crede că, dacă a furat cineva un pieptene şi moare, apoi trupul lui se umple imediat de păduchi - Suceava; în caz că la păşunat se pierde o vacă, se iau doi piepteni de pieptănat inul sau cânepa şi se pun cu dinţii unul într-altul, pentru ca tot aşa să stea şi gurile lupilor la vederea vacii, până aceasta este găsită - Muntenia; se încleştează pieptenii de cânepă unii în alţii, ca şi gura lupului să nu se poată deschide şi să apuce vita sau oaia - Ţara Oltului. Dacă strigoaicele au luat laptele de la vreo vacă, femeile caută o ragilă (unealtă formată dintr-o scândură în care sunt înfipţi dinţi de fier, prin care se trage cânepa sau inul meliţat, pentru ca să se cureţe de puzderii şi de câlţi), scot un dinte din ea, îl bat în fundul doniţei în care este muls laptele, apoi mulg vaca şi „bat” cu puţin din laptele rămas după strecurare ugerul vacii, atingând ugerul cu vârful dintelui şi atunci cea care a luat mana animalului nu mai poate sta locului, o apucă un fel de mâncărime în tot trupul, nu mai poate dormi, lucra şi mânca, încât trebuie să întoarcă mana, pentru că altfel moare - Neamţ. În seara de ajun a Bobotezei (5/6 ianuarie), sub mai multe farfurii se pun diferite obiecte, fiecare având altă semnificaţie; astfel, se crede că flăcăul care indică farfuria sub care se află un pieptene va lua de soţie o fată bogată cu dinţii răriţi; se repetă de trei ori procedeul, pentru conturarea unui profil moral şi fizic mai complex al viitoarei soţii; mai nuanţată este interpretarea prezenţei pieptenului în Mureş şi Bucovina, unde semnifică om colţat, cu gura mare, dar poate însemna şi văduv sau atât de încrezut încât tinerii nu se vor putea căsători, ultima credinţă privindu-i în special pe flăcăi. Pieptenele nu este un semn prea bun, când este nimerit de către o fată sub strachina unde a fost pus acest obiect la obiceiul de aflat destinul, numit Vergelul, şi care se practică în noaptea sau a doua zi dimineaţa de Anul Nou, deoarece înseamnă că viitorul soţ al fetei va fi un bărbat cam colţos şi va veni de peste o pădure - Banat;Transilvania; când se spală în ziua de Crăciun, fetele pun apoi pieptenele şi săpunul sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai ales copiilor li se spune să nu-şi bage pieptenele în gură, pentru că li se înnegresc dinţii; pieptenul pus sub un blid, în jocurile practicate la şezători, ascunzându-se şi alte obiecte sub diferite vase, şi indicat de către o fată înseamnă că va lua un bărbat cu dinţii mari - Maramureş. Şi în Ţara Lăpuşului, la jocurile din ajun de An Nou, indicarea vasului sub care se află un pieptene înseamnă tot bărbat cu dinţi mari. Pieptenele şi săpunul folosite la toaleta unui mort nu se mai întrebuinţează şi se aruncă într-un râu - Sibiu; sau se îngroapă împreună cu mortul, punându-se în sicriu, sub perniţa celui decedat - Muntenia; sau se dau de pomană celui care a spălat cadavrul - Suceava.vezi mai mult