Vatra MCP / Calendar Cultural / 1 Noiembrie - Calendarul cultural al Romăniei

1 Noiembrie în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 1 Noiembrie. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 1 Noiembrie, pe cei decedați în data de 1 Noiembrie, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 1 Noiembrie, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 1 Noiembrie, este a 305-a zi, iar în anii bisecți este a 306-a zi. Noiembrie, „Brumar”, este luna cețurilor și a pregătirii pentru iarnă.

Evenimente și tradiții pe 1 Noiembrie

Pe 1 noiembrie, în tradiția populară se spunea că „se întorc sufletele morților acasă”, motiv pentru care bătrânii aprindeau lumânări în cimitire și împărțeau colaci. Ziua era considerată începutul lunii morților, o perioadă de tăcere, veghe și pomenire. Se evitau certurile și se ascultau povești despre strămoși. Femeile coseau în taină pânza de batistă pentru coliva de iarnă, iar bărbații pregăteau lemnele pentru nopțile lungi.
Noiembrie: 123456789101112131415161718192021222324252627282930

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 1 Noiembrie

Constantin CRENGĂNIŞ, sculptor

Constantin CRENGĂNIŞ, sculptor

S-a născut în data de 1 noiembrie 1958 în Iași, județul Iași.

Anul acesta se împlinesc 68 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Iași

Gheorghe ILEA, sculptor, pictor

Gheorghe ILEA, sculptor, pictor

S-a născut în data de 1 noiembrie 1958 în Bucea, județul Cluj.

Anul acesta se împlinesc 68 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Cluj

Sabin DRINCEANU, pictor

Sabin DRINCEANU, pictor

S-a născut în data de 1 noiembrie 1967 în Moțăței, județul Dolj.

Anul acesta se împlinesc 59 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Dolj

Daniela DONȚU HAȘCEVOI, pictor

Daniela DONȚU HAȘCEVOI, pictor

S-a născut în data de 1 noiembrie 1990 în , județul Basarabia.

Anul acesta se împlinesc 36 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Basarabia

Artiști și oameni de cultură decedați în data de 1 Noiembrie

Ion BĂRBULESCU (B’Arg), pictor, caricaturist, desenator

Ion BĂRBULESCU (B’Arg), pictor, caricaturist, desenator

A încetat din viață în data de 1 noiembrie 1969 în București, județul Vrancea.

Anul acesta se împlinesc 57 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Vrancea

Ion BĂRBULESCU (B’Arg), pictor, caricaturist, desenator

Ion BĂRBULESCU (B’Arg), pictor, caricaturist, desenator

A încetat din viață în data de 1 noiembrie 1969 în București, județul Vrancea.

Anul acesta se împlinesc 57 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Vrancea

Jeanne COPPEL, pictor

Jeanne COPPEL, pictor

A încetat din viață în data de 1 noiembrie 1971 în județul Galați.

Anul acesta se împlinesc 55 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Galați

Grigore URSU, pictor, gravor

Grigore URSU, pictor, gravor

A încetat din viață în data de 1 noiembrie 2009 în Suceava, județul Suceava.

Anul acesta se împlinesc 17 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Suceava

Valentina Rusu Ciobanu, pictor

Valentina Rusu Ciobanu, pictor

A încetat din viață în data de 1 noiembrie 2021 în județul Basarabia.

Anul acesta se împlinesc 5 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Basarabia

George Matei CANTACUZINO, pictor, arhitect, scriitor

George Matei CANTACUZINO, pictor, arhitect, scriitor

A încetat din viață în data de 1 noiembrie 1960 în Iași, județul București.

Anul acesta se împlinesc 66 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din București

George Matei CANTACUZINO – arhitect, pictor, eseist; modernism moderat

George Matei CANTACUZINO – arhitect, pictor, eseist; modernism moderat

A încetat din viață în data de 1 noiembrie 1960 în Iași, județul Iași.

Anul acesta se împlinesc 66 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Necunoscut din Iași

Tradiții și Sărbători în data de 1 Noiembrie

Nicio sărbătoare culturală înregistrată.

Știai că (în data de 1 Noiembrie)

Nu avem potriviri exacte pentru ziua de azi. Iată câteva note din Noiembrie, alese cât mai aproape de această dată.

"DOUA DECENII DE ERA COSMICA" (Ştiinţă şi tehnică, Terminologie) = Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

Sorcovă (Etnografie, Tipuri) = Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmboboc…Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmbobocit în ziua de 30 noiembrie (Sf. Andrei).vezi mai mult

Pieptene (Etnografie, Decor) = Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau m…Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau măcar dacă se dă pe la nas cu mâna care a ţinut un pieptene - Muntenia; Vâlcea;Tecuci;Suceava; i se face pielea feţei aspră cui umblă cu pieptenele, nu se spală pe mâini şi apoi pune mâinile pe faţă - Teleorman; dacă îi cade pieptenul cuiva, când se piaptănă, înseamnă că: vine în casă un oaspete rar, dacă pieptenul cu dinţi rari cade jos; vine un oaspete obişnuit de-al casei, când cade pieptenul cu dinţii deşi - Suceava; i se va întâmpla un necaz celui care, pieptănându-se, îi cade din mână pieptenele, dar, dacă îl şterge imediat pe o pânză, nu se va întâmpla nimic - Botoşani; în zi de Paşte să nu se pieptene părul, fiindcă apoi cade - Ţara Oltului; se crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua Sfântului Apostol Andrei (30 noiembrie) va fi mâncat de lupi, din care cauză femeile se feresc, în această zi, nu doar să pună mâna pe pieptene, dar chiar să-i rostească şi numele - Botoşani; femeile nu se piaptănă în ziua Sfântului Andrei, pentru că pădurea este a fiarelor sălbatice - Iaşi; soţul unui mort nu trebuie să se pieptene o săptămână, pentru că altfel moare şi el - Muntenia; se crede că, dacă a furat cineva un pieptene şi moare, apoi trupul lui se umple imediat de păduchi - Suceava; în caz că la păşunat se pierde o vacă, se iau doi piepteni de pieptănat inul sau cânepa şi se pun cu dinţii unul într-altul, pentru ca tot aşa să stea şi gurile lupilor la vederea vacii, până aceasta este găsită - Muntenia; se încleştează pieptenii de cânepă unii în alţii, ca şi gura lupului să nu se poată deschide şi să apuce vita sau oaia - Ţara Oltului. Dacă strigoaicele au luat laptele de la vreo vacă, femeile caută o ragilă (unealtă formată dintr-o scândură în care sunt înfipţi dinţi de fier, prin care se trage cânepa sau inul meliţat, pentru ca să se cureţe de puzderii şi de câlţi), scot un dinte din ea, îl bat în fundul doniţei în care este muls laptele, apoi mulg vaca şi „bat” cu puţin din laptele rămas după strecurare ugerul vacii, atingând ugerul cu vârful dintelui şi atunci cea care a luat mana animalului nu mai poate sta locului, o apucă un fel de mâncărime în tot trupul, nu mai poate dormi, lucra şi mânca, încât trebuie să întoarcă mana, pentru că altfel moare - Neamţ. În seara de ajun a Bobotezei (5/6 ianuarie), sub mai multe farfurii se pun diferite obiecte, fiecare având altă semnificaţie; astfel, se crede că flăcăul care indică farfuria sub care se află un pieptene va lua de soţie o fată bogată cu dinţii răriţi; se repetă de trei ori procedeul, pentru conturarea unui profil moral şi fizic mai complex al viitoarei soţii; mai nuanţată este interpretarea prezenţei pieptenului în Mureş şi Bucovina, unde semnifică om colţat, cu gura mare, dar poate însemna şi văduv sau atât de încrezut încât tinerii nu se vor putea căsători, ultima credinţă privindu-i în special pe flăcăi. Pieptenele nu este un semn prea bun, când este nimerit de către o fată sub strachina unde a fost pus acest obiect la obiceiul de aflat destinul, numit Vergelul, şi care se practică în noaptea sau a doua zi dimineaţa de Anul Nou, deoarece înseamnă că viitorul soţ al fetei va fi un bărbat cam colţos şi va veni de peste o pădure - Banat;Transilvania; când se spală în ziua de Crăciun, fetele pun apoi pieptenele şi săpunul sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai ales copiilor li se spune să nu-şi bage pieptenele în gură, pentru că li se înnegresc dinţii; pieptenul pus sub un blid, în jocurile practicate la şezători, ascunzându-se şi alte obiecte sub diferite vase, şi indicat de către o fată înseamnă că va lua un bărbat cu dinţii mari - Maramureş. Şi în Ţara Lăpuşului, la jocurile din ajun de An Nou, indicarea vasului sub care se află un pieptene înseamnă tot bărbat cu dinţi mari. Pieptenele şi săpunul folosite la toaleta unui mort nu se mai întrebuinţează şi se aruncă într-un râu - Sibiu; sau se îngroapă împreună cu mortul, punându-se în sicriu, sub perniţa celui decedat - Muntenia; sau se dau de pomană celui care a spălat cadavrul - Suceava.vezi mai mult