Valeriu Silviu Grațian SEPI, artist vizual
Valeriu Silviu Grațian Sepi s-a născut în data de 1 noiembrie 1945 la Reșița, Caraș-Severin, și a încetat din viață în data de 19 iunie 2026 la Timișoara, județul Timiș.
Artist plastic, scenograf, designer și percuționist român, a devenit cunoscut prin contribuția sa la identitatea vizuală și muzicală a formației Phoenix, desfășurând în paralel o amplă activitate în pictură, grafică și sculptură.
Formarea artistică
Copilăria și-a petrecut-o în localitatea Valcani, din Banat, în apropierea graniței cu fosta Iugoslavie. A urmat inițial cursurile Politehnicii din Reșița, orientându-se ulterior către artele plastice.
Între 1969 și 1971, a studiat la Facultatea de Arte Plastice din Timișoara, unde i-a avut printre profesori și mentori pe Leon Vreme, Péter Jecza și Deliu Petroiu. În mediul artistic timișorean l-a cunoscut pe Nicolae Covaci, liderul formației Phoenix, întâlnire care a deschis o nouă direcție în activitatea sa.
Activitatea artistică
Valeriu Sepi a abordat pictura, desenul, sculptura, scenografia și designul, dezvoltând o creație în care simbolurile arhaice, mitologia și experiențele culturale dobândite în călătoriile sale ocupă un loc important.
Prima expoziție personală a avut loc în 1971, la Muzeul de Artă din Timișoara. În deceniul următor a continuat să expună la Timișoara, Lugoj și București.
În 1985, a părăsit România, locuind și lucrând în Germania, Brazilia și Cambodgia, înainte de a se stabili în Singapore. Activitatea sa internațională a inclus expoziții și proiecte artistice în Europa, Asia și America de Sud. Lucrările sale au ajuns în colecții publice și private din România, Germania, Singapore, Brazilia, Australia, Indonezia, Malaysia, Thailanda și Nepal.
Din 2014, a revenit periodic în România, prezentând publicului lucrări realizate în diferite etape ale carierei.
Printre expozițiile sale importante se numără:
„Mitologii personale”, Muzeul de Artă din Timișoara, Palatul Baroc, 14 noiembrie – 11 decembrie 2015;
„Mitologii personale”, Palatul Parlamentului, Sala „Constantin Brâncuși”, București, 9–30 martie 2017;
„Frontiera 1966”, fosta fabrică Ambalajul Metalic, Timișoara, 8–22 decembrie 2017;
„Fie să renască!”, Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, 16 martie – 11 aprilie 2023, expoziție realizată împreună cu Nicolae Covaci.
În 2016, a publicat albumul de artă „Mitologii personale / Personal Mythologies”, dedicat creației sale plastice.
Colaborarea cu formația Phoenix
Între 1971 și 1974, Valeriu Sepi a fost membru al formației Phoenix, contribuind atât la expresia sa muzicală, cât și la universul vizual care a însoțit afirmarea rockului românesc de inspirație folclorică.
A realizat instrumente de percuție originale, printre care celebrele „capre” din lemn, decorate cu piele și blană, care îndeplineau simultan un rol muzical și scenografic. Acestea i-au adus supranumele de „căprarul din Phoenix”.
A participat ca percuționist la înregistrarea albumelor „Cei ce ne-au dat nume” (1972) și „Mugur de fluier” (1974), precum și a discului „Meșterul Manole” (1973).
Contribuția sa grafică a fost la fel de importantă. A realizat sau a colaborat la realizarea copertelor unor albume reprezentative ale formației:
„Cei ce ne-au dat nume” (1972), împreună cu Nicolae Covaci;
„Mugur de fluier” (1974);
„Cantofabule” (1975), împreună cu Elisabeta Sepi;
„Cantafabule – Bestiar” (1996), împreună cu Elisabeta Ochsenfeld;
„În umbra marelui U.R.S.S.” (2003);
„Vino, Țepeș!” (2014), împreună cu Camil Mihăescu.
A contribuit și la realizarea materialului aniversar „50 ani: Best of Phoenix 1962–2012”, în calitate de consultant.
În afara colaborării cu Phoenix, a semnat grafica discurilor „Dreptul de a visa” (1976), al formației Progresiv TM, și „Mircea Baniciu” (1979).
De asemenea, a realizat scenografia operei rock „Meșterul Manole”, proiect interzis de autoritățile comuniste. Începând din 2002, a participat periodic la reuniunile Phoenix, readucând pe scenă instrumentele și elementele decorative care deveniseră emblematice pentru formație.
Stil și creație
Universul plastic al lui Valeriu Sepi este dominat de mitologie, simboluri ancestrale, metamorfoză și relația dintre om și sacru. Artistul a reinterpretat motive din tradițiile românești și din culturile întâlnite în timpul călătoriilor sale, integrându-le într-un limbaj vizual expresiv, cu accente fantastice și suprarealiste.
În pictură și grafică, figurile umane, animalele simbolice și formele hibride alcătuiesc compoziții în care realitatea se împletește cu imaginarul. Desenul energic, deformările expresive și contrastele cromatice contribuie la atmosfera ritualică sau dramatică a lucrărilor.
Serii precum „Geneza”, realizată în Singapore, „Resurecția”, creată în Brazilia, și lucrările dedicate tauromahiei ilustrează preocuparea sa pentru originile existenței, regenerare și confruntarea dintre forțele vieții.
Legătura cu mitologia autohtonă, prezentă și în grafica realizată pentru Phoenix, a rămas una dintre constantele creației sale. Artistul nu a urmărit simpla reproducere a motivelor tradiționale, ci transformarea lor în imagini personale, capabile să exprime experiențe și întrebări universale.
Lucrări monumentale și alte contribuții
Valeriu Sepi a participat la realizarea unor lucrări decorative și monumentale din Timișoara, printre care:
decorația Casei Tineretului, în colaborare cu sculptorul Péter Jecza, un mozaic la Universitatea de Vest din Timișoara, împreună cu Leon Vreme, Adalbert Luca și Sulea Gorj și afișe pentru festivaluri de rock și jazz desfășurate la Timișoara între anii 1967 și 1986.
A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și a primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Timișoara.
„Cal înfuriat” (cărbune pe pânză, 120 × 100 cm) exprimă forța instinctuală și energia nestăvilită a animalului, Valeriu Silviu Grațian Sepi transformând expresia violentă într-un simbol al revoltei, tensiunii și libertății neîmblânzite.
„Tractor în vie” (tehnică mixtă pe pânză, 2018) evocă legătura dintre om, muncă și pământ, Valeriu Silviu Grațian Sepi surprinzând atmosfera aspră și poetică a peisajului viticol. Lucrarea a fost expusă în 2018 la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, în cadrul expoziției „Sârmă și Vin”.
„Ciocnitul” (cărbune pe pânză) surprinde impactul dintre două forme circulare, iar Valeriu Silviu Grațian Sepi exprimă prin linii tumultuoase tensiunea confruntării, energia mișcării și fragilitatea echilibrului.
„Oul de Sârmă” concentrează în linii de cărbune o formă primară, iar Valeriu Silviu Grațian Sepi îi conferă tensiune și viață.
„Sârmă și Vin” (cărbune pe pânză) explorează contrastul dintre rodnicia viei și asprimea sârmei ghimpate, Valeriu Silviu Grațian Sepi transformând această întâlnire într-un simbol al vieții, constrângerii și rezistenței.
„Cele patru cuie de pe cruce” evocă suferința și sacrificiul, Valeriu Silviu Grațian Sepi transformând cuiele și sârma într-o imagine tulburătoare a durerii, credinței și răscumpărării.
Prin activitatea sa desfășurată pe mai multe continente și prin contribuția la universul artistic al formației Phoenix, Valeriu Sepi a reprezentat o legătură originală între artele vizuale, muzică și patrimoniul mitologic românesc. Creația sa a păstrat, dincolo de diversitatea tehnicilor și a experiențelor culturale, interesul constant pentru simbol, memorie și identitate.
Știi mai multe despre Valeriu Silviu Grațian SEPI, artist vizual? Spune și altora!