Vatra MCP / Calendar Cultural / 30 Noiembrie - Calendarul cultural al Romăniei

30 Noiembrie în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 30 Noiembrie. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 30 Noiembrie, pe cei decedați în data de 30 Noiembrie, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 30 Noiembrie, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 30 Noiembrie, este a 334-a zi, iar în anii bisecți este a 335-a zi. Noiembrie, „Brumar”, este luna cețurilor și a pregătirii pentru iarnă.

Evenimente și tradiții pe 30 Noiembrie

30 noiembrie este sărbătoarea Sfântului Andrei, apostolul românilor. În tradiția populară, este una dintre cele mai complexe zile: se spune că Sfântul Andrei ocrotește casele și oamenii, dar și că veghează asupra animalelor sălbatice. Usturoiul sfințit era folosit pentru a unge ușile, ferestrele și grajdurile. Se ține post, dar și petrecere – cu grâu încolțit, colaci și vin. Este o zi între sacru și firesc, între păgân și creștin, o sărbătoare a românității profunde.

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 30 Noiembrie

Nicolae Bacea, cojocarul din Tureac, Bistrița Năsăud

Nicolae Bacea, cojocarul din Tureac, Bistrița Năsăud

S-a născut în data de 30 noiembrie 1943 în Tureac, județul Bistrița-Năsăud.

Anul acesta se împlinesc 83 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Meșteri populari din Bistrița-Năsăud

Alina BUGA, sculptor

Alina BUGA, sculptor

S-a născut în data de 30 noiembrie 1971 în Ruginești, județul Vrancea.

Anul acesta se împlinesc 55 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Vrancea

Ioan Gregorian Eustațiu, pictor, scenograf

Ioan Gregorian Eustațiu, pictor, scenograf

S-a născut în data de 30 noiembrie 1930 în Scăești, județul Dolj.

Anul acesta se împlinesc 96 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Dolj

Tradiții și Sărbători în data de 30 Noiembrie

30 noiembrie - Sărbătoarea Sfântului Andrei (Sântandrei)

30 noiembrie - Sărbătoarea Sfântului Andrei (Sântandrei)

Sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie) este o zi specială pentru români, întrucât Apostolul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci

→ Vezi Tradiții, Sărbători și Obiceiuri

Schitul Sfântul Andrei, Bacău - o bisericuță pe o colină — Hram!

Schitul Sfântul Andrei, Bacău - o bisericuță pe o colină

Schitul Sfântul Andrei din Comănești, județul Bacău, a fost ridicat pe locul unei troițe de pe la 1700 și a fost sfințit în 2000.

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei, Constanța - locul unde a început creștinismul românesc — Hram!

Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei, Constanța - locul unde a început creștinismul românesc

hramul principal al mănăstirii, 1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului, hramul bisericii mici, și 27 septembrie – ziua sfințirii paraclisului Maicii Domnului. În fiecare an, de Sfântul Andrei, numeroși credincioși din toată țara vin aici în…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Crăsani, Ialomița - o vatră monahală nouă într-un loc cu istorie milenară — Hram!

Mănăstirea Crăsani, Ialomița - o vatră monahală nouă într-un loc cu istorie milenară

hramul Sfântului Apostol Andrei, mănăstirea primește numeroși pelerini veniți să se roage într-un loc unde spiritualitatea creștină se întâlnește cu memoria vechii civilizații getice. Cum ajung la Mănăstirea Crăsani Accesul la Mănăstirea Crăsani se…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Berința, Maramureș - frumusețe monahală în ținutul Lăpușului — Hram!

Mănăstirea Berința, Maramureș - frumusețe monahală în ținutul Lăpușului

hramul Sfântului Apostol Andrei, mănăstirea primește numeroși credincioși veniți pentru rugăciune și reculegere. Cum ajung la Mănăstirea Berința Mănăstirea Berința este situată pe DN18B, între Baia Mare și Târgu Lăpuș, la aproximativ 15 kilometri de…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Mănăstirea Berivoii Mari, Brașov - reînviată după două secole — Hram!

Mănăstirea Berivoii Mari, Brașov - reînviată după două secole

hramul Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie), iar paraclisul este închinat Înălțării Domnului (la 40 de zile după Paști). În fiecare an, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei adună la mănăstire numeroși credincioși din Țara Făgărașului și din…

→ Vezi Hramurile din Noiembrie

Alte tradiții, obiceiuri și sărbători în luna Noiembrie:

Știai că (în data de 30 Noiembrie)

Sorcovă (Etnografie, Tipuri) = Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmboboc…Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmbobocit în ziua de 30 noiembrie (Sf. Andrei).vezi mai mult

Pieptene (Etnografie, Decor) = Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau m…Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau măcar dacă se dă pe la nas cu mâna care a ţinut un pieptene - Muntenia; Vâlcea;Tecuci;Suceava; i se face pielea feţei aspră cui umblă cu pieptenele, nu se spală pe mâini şi apoi pune mâinile pe faţă - Teleorman; dacă îi cade pieptenul cuiva, când se piaptănă, înseamnă că: vine în casă un oaspete rar, dacă pieptenul cu dinţi rari cade jos; vine un oaspete obişnuit de-al casei, când cade pieptenul cu dinţii deşi - Suceava; i se va întâmpla un necaz celui care, pieptănându-se, îi cade din mână pieptenele, dar, dacă îl şterge imediat pe o pânză, nu se va întâmpla nimic - Botoşani; în zi de Paşte să nu se pieptene părul, fiindcă apoi cade - Ţara Oltului; se crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua Sfântului Apostol Andrei (30 noiembrie) va fi mâncat de lupi, din care cauză femeile se feresc, în această zi, nu doar să pună mâna pe pieptene, dar chiar să-i rostească şi numele - Botoşani; femeile nu se piaptănă în ziua Sfântului Andrei, pentru că pădurea este a fiarelor sălbatice - Iaşi; soţul unui mort nu trebuie să se pieptene o săptămână, pentru că altfel moare şi el - Muntenia; se crede că, dacă a furat cineva un pieptene şi moare, apoi trupul lui se umple imediat de păduchi - Suceava; în caz că la păşunat se pierde o vacă, se iau doi piepteni de pieptănat inul sau cânepa şi se pun cu dinţii unul într-altul, pentru ca tot aşa să stea şi gurile lupilor la vederea vacii, până aceasta este găsită - Muntenia; se încleştează pieptenii de cânepă unii în alţii, ca şi gura lupului să nu se poată deschide şi să apuce vita sau oaia - Ţara Oltului. Dacă strigoaicele au luat laptele de la vreo vacă, femeile caută o ragilă (unealtă formată dintr-o scândură în care sunt înfipţi dinţi de fier, prin care se trage cânepa sau inul meliţat, pentru ca să se cureţe de puzderii şi de câlţi), scot un dinte din ea, îl bat în fundul doniţei în care este muls laptele, apoi mulg vaca şi „bat” cu puţin din laptele rămas după strecurare ugerul vacii, atingând ugerul cu vârful dintelui şi atunci cea care a luat mana animalului nu mai poate sta locului, o apucă un fel de mâncărime în tot trupul, nu mai poate dormi, lucra şi mânca, încât trebuie să întoarcă mana, pentru că altfel moare - Neamţ. În seara de ajun a Bobotezei (5/6 ianuarie), sub mai multe farfurii se pun diferite obiecte, fiecare având altă semnificaţie; astfel, se crede că flăcăul care indică farfuria sub care se află un pieptene va lua de soţie o fată bogată cu dinţii răriţi; se repetă de trei ori procedeul, pentru conturarea unui profil moral şi fizic mai complex al viitoarei soţii; mai nuanţată este interpretarea prezenţei pieptenului în Mureş şi Bucovina, unde semnifică om colţat, cu gura mare, dar poate însemna şi văduv sau atât de încrezut încât tinerii nu se vor putea căsători, ultima credinţă privindu-i în special pe flăcăi. Pieptenele nu este un semn prea bun, când este nimerit de către o fată sub strachina unde a fost pus acest obiect la obiceiul de aflat destinul, numit Vergelul, şi care se practică în noaptea sau a doua zi dimineaţa de Anul Nou, deoarece înseamnă că viitorul soţ al fetei va fi un bărbat cam colţos şi va veni de peste o pădure - Banat;Transilvania; când se spală în ziua de Crăciun, fetele pun apoi pieptenele şi săpunul sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai ales copiilor li se spune să nu-şi bage pieptenele în gură, pentru că li se înnegresc dinţii; pieptenul pus sub un blid, în jocurile practicate la şezători, ascunzându-se şi alte obiecte sub diferite vase, şi indicat de către o fată înseamnă că va lua un bărbat cu dinţii mari - Maramureş. Şi în Ţara Lăpuşului, la jocurile din ajun de An Nou, indicarea vasului sub care se află un pieptene înseamnă tot bărbat cu dinţi mari. Pieptenele şi săpunul folosite la toaleta unui mort nu se mai întrebuinţează şi se aruncă într-un râu - Sibiu; sau se îngroapă împreună cu mortul, punându-se în sicriu, sub perniţa celui decedat - Muntenia; sau se dau de pomană celui care a spălat cadavrul - Suceava.vezi mai mult