Mănăstiri și Schituri. Descoperă Vetrele monahale și Patrimoniul spiritual al României, prin povești și imagini care inspiră!

Mănăstirea Săpânța Peri, Maramureș - punte peste veacuri

Mănăstirea Săpânța-Peri se află în localitatea Săpânța, județul Maramureș, și a fost înființată în anul 1997 din dorința de a continua tradiția istoricei Mănăstiri Peri, vechiul centru spiritual al Maramureșului medieval. Ridicată pe malul Tisei, în apropierea graniței cu Ucraina, mănăstirea reprezintă astăzi unul dintre cele mai cunoscute simboluri religioase și culturale ale nordului României.

Istoricul Mănăstirii Săpânța Peri

Originile spirituale ale așezământului sunt legate de vechea Mănăstire Peri, întemeiată de urmașii lui Dragoș Vodă în anul 1391. Așezată în zona localității Peri, aflată astăzi pe teritoriul Ucrainei, mănăstirea a devenit pentru mai bine de trei secole sediul Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și unul dintre cele mai importante centre religioase ale românilor din această regiune. La Peri au funcționat școli de caligrafie și de pregătire teologică, iar călugării de aici au tradus și copiat unele dintre cele mai vechi texte religioase în limba română, între care „Psaltirea”, „Faptele Apostolilor”, „Codicele Voronețean” și „Legenda Duminicii”. Distrusă la începutul secolului al XVIII-lea, vechea mănăstire a rămas doar o amintire a trecutului maramureșean. În anul 1997, la inițiativa preotului Grigore Luțai și cu binecuvântarea Episcopiei Maramureșului, a început construcția actualei mănăstiri, menită să reînnodeze firul istoriei întrerupte de veacuri.

Biserica a fost ridicată între anii 1998 și 2003, iar din anul 2005 a fost organizată aici o obște de maici, continuând tradiția monahală a vechii vetre de la Peri.

Arhitectura Mănăstirii Săpânța Peri

Biserica mănăstirii este una dintre cele mai impresionante construcții religioase din România. Realizată în stil tradițional maramureșean, din lemn de stejar și brad, ea se remarcă prin proporțiile sale monumentale și prin fidelitatea față de arhitectura vechilor biserici de lemn din Maramureș.

Edificiul a fost proiectat de arhitectul Dorel Cordoș și realizat de meșterul Ioan Știopei din Bârsana. Pentru construcție au fost folosiți peste 400 de metri cubi de lemn, iar elementele sculptate respectă motivele decorative tradiționale specifice zonei.

Mănăstirea Săpânța Peri, Maramureș

Turla principală se ridică până la aproximativ 75-78 de metri, fiind considerată una dintre cele mai înalte biserici de lemn din Europa. Crucea amplasată în vârf măsoară șapte metri și domină întreaga vale a Tisei.

Patrimoniul Mănăstirii Săpânța Peri

Valoarea patrimonială a mănăstirii depășește dimensiunea arhitecturală. Săpânța-Peri reprezintă continuatoarea simbolică a vechii Mănăstiri Peri, una dintre cele mai importante instituții religioase și culturale ale românilor maramureșeni din Evul Mediu. Aici își aveau reședința episcopii ortodocși ai Maramureșului, iar activitatea culturală desfășurată în cadrul vechii mănăstiri a contribuit la dezvoltarea limbii române scrise și la păstrarea identității românești în spațiul nord-maramureșean.

Prin amplasarea sa la mică distanță de locul vechii ctitorii distruse și prin evocarea moștenirii Drăgoșeștilor, actuala mănăstire reprezintă un simbol al continuității istorice și spirituale a Maramureșului.

Mănăstirea Săpânța Peri, Maramureș

Evenimente și legende la Mănăstirea Săpânța Peri

Tradiția locală păstrează amintirea vechii Mănăstiri Peri ca loc de rugăciune și cultură, unde au activat călugări cărturari și ierarhi ai Maramureșului medieval. Numeroase documente amintesc rolul acesteia în păstrarea credinței ortodoxe și în dezvoltarea scrisului românesc.

Reînființarea mănăstirii la Săpânța este privită de mulți maramureșeni ca o reparație simbolică a nedreptăților istoriei, vechea vatră monahală aflându-se astăzi dincolo de granițele României. Silueta noii biserici se reflectă peste apele Tisei către locul unde a existat odinioară vechiul centru episcopal al Maramureșului.

Mănăstirea Săpânța Peri, Maramureș

Hramul și pelerinajele la Mănăstirea Săpânța Peri

Mănăstirea Săpânța Peri este o mănăstire de maici și are hramul:

Sfântul Arhanghel Mihail – sărbătorit la data de 8 noiembrie.

La hram și la marile sărbători religioase, mănăstirea atrage numeroși pelerini din Maramureș, din alte regiuni ale țării și din comunitățile românești aflate peste Tisa.

Mănăstirea Săpânța Peri, Maramureș

Cum ajung la Mănăstirea Săpânța Peri

Mănăstirea este situată în localitatea Săpânța, județul Maramureș, în apropierea râului Tisa și a celebrului Cimitir Vesel. Din centrul localității se urmează indicatoarele către Mănăstirea Săpânța-Peri, amplasată în Parcul Dendrologic „Livada”, într-un cadru natural deosebit. Accesul se face ușor atât din Sighetu Marmației, cât și din celelalte localități ale Maramureșului istoric.