Vatra MCP / Calendar Cultural / 23 Noiembrie - Calendarul cultural al Romăniei

23 Noiembrie în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 23 Noiembrie. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 23 Noiembrie, pe cei decedați în data de 23 Noiembrie, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 23 Noiembrie, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 23 Noiembrie, este a 327-a zi, iar în anii bisecți este a 328-a zi. Noiembrie, „Brumar”, este luna cețurilor și a pregătirii pentru iarnă.

Evenimente și tradiții pe 23 Noiembrie

Pe 23 noiembrie se ținea în unele sate „Ziua Străbunilor”, o sărbătoare tăcută, fără nume oficial. Se pregătea o masă simplă – turte coapte și ceai din plante – și se lăsau o parte pe prag, pentru sufletele celor plecați. Se aprindea o lumânare în colțul mesei și nu se rostea niciun cuvânt în timpul mesei. Era o formă de rugăciune mută, de mulțumire pentru neamul care a fost și care dă sens celor care sunt. Zi de reculegere și memorie tăcută.
Noiembrie: 123456789101112131415161718192021222324252627282930

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 23 Noiembrie

Mircea HRIȘCĂ, pictor, grafician

Mircea HRIȘCĂ, pictor, grafician

S-a născut în data de 23 noiembrie 1938 în Doroteia, județul Suceava.

Anul acesta se împlinesc 88 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Suceava

Mihai TUGEARU, sculptor

Mihai TUGEARU, sculptor

S-a născut în data de 23 noiembrie 1952 în Constanța, județul Constanța.

Anul acesta se împlinesc 74 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Constanța

Ioana Lidia Ţugulea, pictor

Ioana Lidia Ţugulea, pictor

S-a născut în data de 23 noiembrie 1976 în Arad, județul Arad.

Anul acesta se împlinesc 50 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Arad

Matei BEJENARU, sculptor, artist vizual

Matei BEJENARU, sculptor, artist vizual

S-a născut în data de 23 noiembrie 1963 în Suceava, județul Suceava.

Anul acesta se împlinesc 63 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Suceava

Sergiu Georgian Mazerschi, pictor

Sergiu Georgian Mazerschi, pictor

S-a născut în data de 23 noiembrie 1979 în , județul Bacău.

Anul acesta se împlinesc 47 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Bacău

Grigore Ion Popescu, pictor

Grigore Ion Popescu, pictor

S-a născut în data de 23 noiembrie 1945 în Câmpulung, județul Argeș.

Anul acesta se împlinesc 81 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Argeș

Georgeta MEDINSKY, pictor, scenograf

Georgeta MEDINSKY, pictor, scenograf

S-a născut în data de 23 noiembrie 1954 în Sânnicolau Mare, județul Timiș.

Anul acesta se împlinesc 72 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Timiș

Georgeta GHEORGHIU, pictor

Georgeta GHEORGHIU, pictor

S-a născut în data de 23 noiembrie 1950 în George Enescu, județul Botoșani.

Anul acesta se împlinesc 76 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Botoșani

Constantin ILEA, pictor

Constantin ILEA, pictor

S-a născut în data de 23 noiembrie 1941 în Turda, județul Cluj.

Anul acesta se împlinesc 85 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Cluj

Ștefania BECHEANU, pictor, plastician sonor

Ștefania BECHEANU, pictor, plastician sonor

S-a născut în data de 23 noiembrie 1987 în Reșița, județul Caraș-Severin.

Anul acesta se împlinesc 39 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Caraș-Severin

Artiști și oameni de cultură decedați în data de 23 Noiembrie

Oscar SPAETHE (SPÄTHE), sculptor

Oscar SPAETHE (SPÄTHE), sculptor

A încetat din viață în data de 23 noiembrie 1994 în Buzău, județul București.

Anul acesta se împlinesc 32 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Sculptori români din București

Jean Alexandru STERIADI, pictor, grafician, profesor

Jean Alexandru STERIADI, pictor, grafician, profesor

A încetat din viață în data de 23 noiembrie 1956 în București, județul București.

Anul acesta se împlinesc 70 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din București

Dimitrie HARLESCU, pictor

Dimitrie HARLESCU, pictor

A încetat din viață în data de 23 noiembrie 1923 în Tecuci, județul Suceava.

Anul acesta se împlinesc 103 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Suceava

Lucia MAFTEI, pictor, ceramist

Lucia MAFTEI, pictor, ceramist

A încetat din viață în data de 23 noiembrie 2022 în județul Prahova.

Anul acesta se împlinesc 4 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Prahova

Tradiții și Sărbători în data de 23 Noiembrie

Nicio sărbătoare culturală înregistrată.

Știai că (în data de 23 Noiembrie)

Nu avem potriviri exacte pentru ziua de azi. Iată câteva note din Noiembrie, alese cât mai aproape de această dată.

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

Babadag (Arheologie, Epoci) = Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.Sec.12/11 - 7 a.Chr. (Hallstatt timpuriu şi mijlociu), răspândită în Dobrogea şi puţin în regiunile învecinate. Trei faze de dezvoltare: Babadag I (sec.11), Babadag II (sec.10-9), Babadag III (sec.8-7) şi o subfază Stoicani- Brad (?). Se discută şi problema unui orizont Prebabadag.

"DOUA DECENII DE ERA COSMICA" (Ştiinţă şi tehnică, Terminologie) = Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).Aniversarea a două decenii de la debutul programului spaţial în plan internaţional (lansarea pe orbită circumterestră a primului satelit artificial al pământului de către sovietici, "Sputnik", la 3 noiembrie 1957).

Sorcovă (Etnografie, Tipuri) = Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmboboc…Beţişor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc uşor pe spate pe părinţii, cunoscuţii etc. lor în dimineaţa zilei de Anul Nou, urându-le, în versuri speciale, sănătate şi noroc; în trecut, sorcova era formată din mănunchiuri de rămurele, puse la îmbobocit în ziua de 30 noiembrie (Sf. Andrei).vezi mai mult

Pieptene (Etnografie, Decor) = Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau m…Motiv decorativ care preia desenul unui obiect de uz personal; motivul este preferat din cauza geometrismului său, dar și pentru că are încărcătură simbolică, fiind în legătură cu părul omului. Se fac bube sau crăpături pe limbă, dacă se bagă pieptenele în gură, sau dacă se ating buzele cu el, sau măcar dacă se dă pe la nas cu mâna care a ţinut un pieptene - Muntenia; Vâlcea;Tecuci;Suceava; i se face pielea feţei aspră cui umblă cu pieptenele, nu se spală pe mâini şi apoi pune mâinile pe faţă - Teleorman; dacă îi cade pieptenul cuiva, când se piaptănă, înseamnă că: vine în casă un oaspete rar, dacă pieptenul cu dinţi rari cade jos; vine un oaspete obişnuit de-al casei, când cade pieptenul cu dinţii deşi - Suceava; i se va întâmpla un necaz celui care, pieptănându-se, îi cade din mână pieptenele, dar, dacă îl şterge imediat pe o pânză, nu se va întâmpla nimic - Botoşani; în zi de Paşte să nu se pieptene părul, fiindcă apoi cade - Ţara Oltului; se crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua Sfântului Apostol Andrei (30 noiembrie) va fi mâncat de lupi, din care cauză femeile se feresc, în această zi, nu doar să pună mâna pe pieptene, dar chiar să-i rostească şi numele - Botoşani; femeile nu se piaptănă în ziua Sfântului Andrei, pentru că pădurea este a fiarelor sălbatice - Iaşi; soţul unui mort nu trebuie să se pieptene o săptămână, pentru că altfel moare şi el - Muntenia; se crede că, dacă a furat cineva un pieptene şi moare, apoi trupul lui se umple imediat de păduchi - Suceava; în caz că la păşunat se pierde o vacă, se iau doi piepteni de pieptănat inul sau cânepa şi se pun cu dinţii unul într-altul, pentru ca tot aşa să stea şi gurile lupilor la vederea vacii, până aceasta este găsită - Muntenia; se încleştează pieptenii de cânepă unii în alţii, ca şi gura lupului să nu se poată deschide şi să apuce vita sau oaia - Ţara Oltului. Dacă strigoaicele au luat laptele de la vreo vacă, femeile caută o ragilă (unealtă formată dintr-o scândură în care sunt înfipţi dinţi de fier, prin care se trage cânepa sau inul meliţat, pentru ca să se cureţe de puzderii şi de câlţi), scot un dinte din ea, îl bat în fundul doniţei în care este muls laptele, apoi mulg vaca şi „bat” cu puţin din laptele rămas după strecurare ugerul vacii, atingând ugerul cu vârful dintelui şi atunci cea care a luat mana animalului nu mai poate sta locului, o apucă un fel de mâncărime în tot trupul, nu mai poate dormi, lucra şi mânca, încât trebuie să întoarcă mana, pentru că altfel moare - Neamţ. În seara de ajun a Bobotezei (5/6 ianuarie), sub mai multe farfurii se pun diferite obiecte, fiecare având altă semnificaţie; astfel, se crede că flăcăul care indică farfuria sub care se află un pieptene va lua de soţie o fată bogată cu dinţii răriţi; se repetă de trei ori procedeul, pentru conturarea unui profil moral şi fizic mai complex al viitoarei soţii; mai nuanţată este interpretarea prezenţei pieptenului în Mureş şi Bucovina, unde semnifică om colţat, cu gura mare, dar poate însemna şi văduv sau atât de încrezut încât tinerii nu se vor putea căsători, ultima credinţă privindu-i în special pe flăcăi. Pieptenele nu este un semn prea bun, când este nimerit de către o fată sub strachina unde a fost pus acest obiect la obiceiul de aflat destinul, numit Vergelul, şi care se practică în noaptea sau a doua zi dimineaţa de Anul Nou, deoarece înseamnă că viitorul soţ al fetei va fi un bărbat cam colţos şi va veni de peste o pădure - Banat;Transilvania; când se spală în ziua de Crăciun, fetele pun apoi pieptenele şi săpunul sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai ales copiilor li se spune să nu-şi bage pieptenele în gură, pentru că li se înnegresc dinţii; pieptenul pus sub un blid, în jocurile practicate la şezători, ascunzându-se şi alte obiecte sub diferite vase, şi indicat de către o fată înseamnă că va lua un bărbat cu dinţii mari - Maramureş. Şi în Ţara Lăpuşului, la jocurile din ajun de An Nou, indicarea vasului sub care se află un pieptene înseamnă tot bărbat cu dinţi mari. Pieptenele şi săpunul folosite la toaleta unui mort nu se mai întrebuinţează şi se aruncă într-un râu - Sibiu; sau se îngroapă împreună cu mortul, punându-se în sicriu, sub perniţa celui decedat - Muntenia; sau se dau de pomană celui care a spălat cadavrul - Suceava.vezi mai mult