Leonida NEGRESCU – arhitectul Arenelor Romane și al extinderii Ateneului Român
Leonida (Leon) Negrescu, născut Schwartz, s-a născut la 5 noiembrie 1857, la București, și a încetat din viață în 1931. Arhitect român de origine evreiască, format la Paris, a fost unul dintre promotorii stilului academist eclectic francez în România.
Printre realizările sale emblematice se numără extinderea Ateneului Român, Hotelul Splendid și Arenele Romane din Parcul Carol – lucrări care au marcat tranziția arhitecturii românești spre modernitate la sfârșitul secolului al XIX-lea.
A fost căsătorit cu Henriette (Hanna) Hornstein (1872–1939). Cei doi sunt înmormântați în Cimitirul Evreiesc Filantropia, la București, unde Negrescu a proiectat capela cimitirului.
Născut într-o familie evreiască (tatăl – Șaraga Feibuș Schwartz), tânărul Leonida și-a schimbat ulterior numele în Negrescu, în acord cu tendințele de românizare ale epocii. După terminarea liceului, a urmat Școala de Șosele și Poduri din București, apoi, în 1879, a plecat la Paris pentru a se pregăti pentru admiterea la École des Beaux-Arts, pe care a absolvit-o în 1887 – fiind al doilea arhitect român, după Ion Mincu, care a obținut această diplomă.
După absolvire, a lucrat ca subinspector la șantierul construcției Școlii Centrale din Paris și inspector al lucrărilor din arondismentul Luxembourg. În 1888, s-a întors în România și a fost numit arhitect-șef al Căilor Ferate Române, funcție în care a contribuit la dezvoltarea docurilor porturilor Brăila și Galați.
A lucrat apoi șapte ani în cadrul Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, iar în paralel și-a desfășurat activitatea ca arhitect independent. În 1894 a obținut cetățenia română, fiind unul dintre puținii evrei cărora li s-a acordat acest drept în epocă.
Educație, Formare și stil arhitectural:
Leonida Negrescu s-a format în spiritul școlii academiste franceze a celei de-a doua jumătăți a secolului XIX, influențat de arhitectul Charles Garnier (autorul Operei din Paris). Arhitectura sa se caracterizează prin monumentalitate, compoziții echilibrate, decorații sculpturale abundente și rafinament al detaliului.
A fost, alături de Ion Mincu, unul dintre primii arhitecți români care au introdus în România principiile riguroase ale Beaux-Arts, contribuind la profesionalizarea breslei arhitecturale și la modernizarea peisajului urban bucureștean.
Lucrări de arhitectură:
- Extinderea Ateneului Român, București (1893–1897), inclusiv casa scărilor monumentale (proiect inițial: arh. Paul Louis Albert Galeron)
- Arenele Romane, Parcul Carol, București (1905–1906, în colaborare cu arhitectul peisagist Édouard Redont și inginerul Elie Radu)
- Parcul Carol, București (amenajare generală, 1898)
- Hotelul Splendid, București (1898; demolat în anii 1950)
- Palatul Anker și Jockey Club – Cafe High Life (Cafe Corso), Calea Victoriei (1890, dispărut)
- Academia Comercială și Cinema Regal, București (1915)
- Casa H. Alexandru Lahovary, Calea Victoriei 102 (1888; demolată)
- Casa Maria Pariano, Str. Colței 69
- Casa Ioan Pencovici, Calea Călărași (în colaborare cu Wilhelm Bast)
- Casa Procopie Dumitrescu, Str. Batiștei 21
- Casa H. Iancu, Str. Gândului 20
- Casa Negroponte, Str. Negustorilor
- Extinderea Casei Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151 (1892; astăzi sediu al Muzeului Municipiului București)
- Școala-internat de fete „Fraternitatea Zion”, București
- Planurile gimnaziilor din Dorohoi, Vaslui și Râmnicu Sărat, precum și ale mai multor școli rurale
- Capela Cimitirului Evreiesc Filantropia, București (1908)
Negrescu a fost apreciat pentru calitatea estetică și tehnică a lucrărilor sale, fiind angajat în proiecte de importanță națională și colaborând cu instituțiile majore ale statului.
Moștenire arhitecturală:
Leonida Negrescu a fost un pionier al arhitecturii academiste în România, aducând rigoarea școlii franceze într-un context încă dominat de eclecticism local. Opera sa marchează o etapă esențială în dezvoltarea arhitecturii bucureștene de sfârșit de secol XIX și început de secol XX.
Proiecte precum extinderea Ateneului Român și Arenele Romane au devenit simboluri culturale ale capitalei, iar contribuțiile sale la dezvoltarea infrastructurii urbane (școli, clădiri administrative, locuințe private) au consolidat imaginea Bucureștiului ca oraș european.
Știi mai multe despre Leonida NEGRESCU – arhitectul Arenelor Romane și al extinderii Ateneului Român? Spune și altora!