Vatra MCP / Calendar Cultural / 5 Mai - Calendarul cultural al Romăniei

5 Mai în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 5 Mai. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 5 Mai, pe cei decedați în data de 5 Mai, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 5 Mai, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 5 Mai, este a 125-a zi, iar în anii bisecți este a 126-a zi. Mai, cunoscut ca „Florar”, este luna florilor și a sărbătorilor legate de fertilitate și belșug.

Evenimente și tradiții pe 5 Mai

5 mai era zi păstrată cu strictețe în satele din sudul țării, fiind considerată ziua celor „cu gânduri grele”. Bătrânii spuneau că azi se limpezesc mințile dacă aprinzi o lumânare în apă curgătoare. Se ține pentru Sfântul Irineu, episcop în secolul II. În Bucovina, copiii adunau pietre rotunde și le așezau în cercuri în curte, simbolizând protecția casei. Se evita orice ceartă, mai ales între frați. Zi favorabilă pentru împăcări și începuturi blânde.
Mai: 12345678910111213141516171819202122232425262728293031

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 5 Mai

Olguța Carmen VOISEI, pictor

Olguța Carmen VOISEI, pictor

S-a născut în data de 5 mai 1960 în Bacău, județul Bacău.

Anul acesta se împlinesc 66 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Bacău

Traian SECARĂ, pictor

Traian SECARĂ, pictor

S-a născut în data de 5 mai 1947 în Călătani, județul Bihor.

Anul acesta se împlinesc 79 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Bihor

Maria BĂLAN, grafician

Maria BĂLAN, grafician

S-a născut în data de 5 mai 1987 în Câmpina, județul Prahova.

Anul acesta se împlinesc 39 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Prahova

Victoria NĂDEJDE BELDICEANU, artist decorator

Victoria NĂDEJDE BELDICEANU, artist decorator

S-a născut în data de 5 mai 1878 în Iași, județul Iași.

Anul acesta se împlinesc 148 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Iași

Roger H. BOLOMEY – arhitect vizionar și urbanist modernist al Bucureștiului interbelic

Roger H. BOLOMEY – arhitect vizionar și urbanist modernist al Bucureștiului interbelic

S-a născut în data de 5 mai 1883 în Broșteni, județul Vaslui.

Anul acesta se împlinesc 143 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Necunoscut din Vaslui

Margareta UDRESCU, grafician, ilustrator

Margareta UDRESCU, grafician, ilustrator

S-a născut în data de 5 mai 1986 în București, județul București.

Anul acesta se împlinesc 40 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din București

Artiști și oameni de cultură decedați în data de 5 Mai

Sanda ŞĂRĂMĂT, pictor

Sanda ŞĂRĂMĂT, pictor

A încetat din viață în data de 5 mai 2023 în București, județul București.

Anul acesta se împlinesc 3 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din București

Simona Chintila Vasiliu, pictor

Simona Chintila Vasiliu, pictor

A încetat din viață în data de 5 mai 2009 în București, județul Neamț.

Anul acesta se împlinesc 17 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Neamț

Paraschiva (Paşa) SMIRNOV, pictor

Paraschiva (Paşa) SMIRNOV, pictor

A încetat din viață în data de 5 mai 2010 în Brăila, județul Tulcea.

Anul acesta se împlinesc 16 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Tulcea

Ion SERBINOV, pictor

Ion SERBINOV, pictor

A încetat din viață în data de 5 mai 2023 în județul Basarabia.

Anul acesta se împlinesc 3 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Basarabia

Max HERZ (Herz Miksa) – arhitect-conservator al artei islamice din Egipt

Max HERZ (Herz Miksa) – arhitect-conservator al artei islamice din Egipt

A încetat din viață în data de 5 mai 1919 în județul Arad.

Anul acesta se împlinesc 107 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Necunoscut din Arad

Tradiții și Sărbători în data de 5 Mai

Nicio sărbătoare culturală înregistrată.

Știai că (în data de 5 Mai)

Nu avem potriviri exacte pentru ziua de azi. Iată câteva note din Mai, alese cât mai aproape de această dată.

Manolache Costache Epureanu (Documente, Emitenţi) = Om politic conservator, 1820 - 1880. Premier al României, 1 mai - 26 decembrie 1870, 6 mai - 5 august 1876.Om politic conservator, 1820 - 1880. Premier al României, 1 mai - 26 decembrie 1870, 6 mai - 5 august 1876.

Mărţişor (Etnografie, Tipuri) = În Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, la 1 martie, femeile leagă copiilor lor, indiferent de sex, la gât sau la mână, o monedă de argint sau de aur; moneda este prinsă cu un fir roşu sau cu un şnur împletit din fire de mătase roşii şi albe, sau dintr-un fir de arnici roşu şi unul din bumbac al…În Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, la 1 martie, femeile leagă copiilor lor, indiferent de sex, la gât sau la mână, o monedă de argint sau de aur; moneda este prinsă cu un fir roşu sau cu un şnur împletit din fire de mătase roşii şi albe, sau dintr-un fir de arnici roşu şi unul din bumbac alb; acest dar se numeşte, în Argeş şi Neamţ, mărţişor, în Dobrogea, mărţiguş, şi, în Prahova, marţ, scopul fiind ca micuţii să aibă noroc peste an, în Dâmboviţa, să fie sănătoşi şi curaţi ca argintul odată cu venirea primăverii, în Mehedinţi, Teleorman şi Argeş, iar peste vară să nu-i apuce frigurile, în Mehedinţi; mărţişorul se leagă copiilor dimineaţa, până a nu răsări soarele, în Prahova şi Suceava; în Mehedinţi, când este legat mărţişorul, mamele se feresc să fie văzute de vreo femeie gravidă, fiindcă se crede că li se pătează copiii pe ochi; unii copii poartă mărţişorul la gât timp de 12 zile, după aceea acesta este legat de ramurile unui pom tânăr; dacă în acel an pomului îi merge bine şi dă rod bogat, în Neamţ se crede că şi copilului îi va merge bine în viaţă; copiii din Gorj şi Suceava îl ţin la gât până când văd un pom înflorit şi atunci îl lasă pe ramurile acelui pom, ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului; alţi copii din Mehedinţi şi Gorj îl ţin până când înfloreşte porumbarul (Prunus spinosa L.) şi păducelul (Crataegus Oxyacantha L.) şi atunci mamele pun mărţişorul pe porumbar sau păducel, crezând că astfel copiii lor vor fi albi precum florile acestor plante; în Dobrogea, mărţişorul este ţinut până vin cocostârcii şi atunci îl aruncă după ei rostind: „Na-ţi negreţele/Şi dă-mi albeţele!”, dar în acest moment fetele nu trebuie să fie văzute de soare, pentru că le înnegreşte; în zonele Arad, Gorj, Ialomiţa, Brăila şi Dobrogea, există obiceiul ca mărţişorul să nu fie purtat doar de copiii, ci şi de fetele nemăritate şi chiar de către nevestele tinere, ca să nu le ardă soarele şi să li se păstreze pielea albă peste vară şi iarnă; se şi spune: „Cine poartă mărţişoare/Nu mai e pârlit de soare!”; fetele din zona Huşilor, ţin mărţişorul toată luna martie, când, în final, îl aşează pe ramurile unui trandafir, crezând că astfel vor fi roşii la faţă ca floarea acestui arbust; cu moneda, în Prahova, se cumpără vin, pâine albă şi caş, pe care le consumă împreună, considerându-se că astfel vor avea faţa albă precum caşul şi obrajii roşii ca vinul; în Suceava, mărţişorul este purtat până este auzit cântând cucul, când fetele dau foc şnurului şi îşi afumă gâtul cu el, înconjurându-l de trei ori; în Teleorman, mărţişorul este purtat până înfloresc vişinii pe ale căror crengi îl agaţă; în Banat, există obiceiul ca, în loc de mărţişoare, să se poarte şiraguri de mărgele; Un obicei legat de tradiţia Dochiei şi de celebrarea Anului Nou primăvara este Mărţişorul, care nu este altceva decât calendarul sau funia anului ce adună şi împleteşte cele 365 de zile ale anului în două anotimpuri, iarna şi vara, simbolizate de cele două fire colorate în alb şi roşu; în zona Bacăului, este atestat un şnur confecţionat din două fire de lână neagră şi albă, opoziţie cromatică obişnuită pentru perechile zi-noapte, iarnă-vară, lumină-întuneric; acesta se face cadou nu în ziua de 1 martie, ci în ziua când pe cer apare Luna Nouă, fiind încă un argument pentru existenţa unui străvechi calendar lunar în spaţiul carpatic; tot de sorginte lunară sunt şi ciclurile de zile care au la bază multipli de trei, cum ar fi zilele Babei de la începutul lunii martie; după tradiţie, şnurul se purta la mână şi nu era un atribut sau un privilegiu exclusiv al fetelor şi nevestelor, ci a fost un obiect ritual, care a devenit, în vremurile noastre, obiect de podoabă, purtat la gât sau pe piept; unele informaţii etnografice susţin că momentul când mărţişorul se purta legat la mână sau agăţat de gât era decis de apariţia pe cer a Lunii Noi, în cursul lunii martie; mărţişorul era făcut cadou şi pentru asigurarea sănătăţii, belşugului şi păstrarea frumuseţii de-a lungul anului; durata purtării mărţişorului varia în funcţie de zona etnografică: până la Mucenici (9 martie), Armindeni (1 mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viţei de vie, a măceşilor, a trandafirilor; prima mărturie descriptiv-explicativă a mărţişorului o lasă Iordache Golescu, care afirmă: „Mărţişorul este şi luna martie, dar şi o aţă împletită cu fir alb şi altul roşu care-l (iau) la gâtul, la mâinile copiilor, în luna martie, spre pază, spre depărtarea de orice boală, de deocheat, de fermecat”; unii copii poartă mărţişorul 12 zile la gât, după aceea îl leagă de ramura unui pom tânăr şi, dacă pomului îi merge bine în acel an, se crede că şi copilului îi va merge bine - Neamţ; alţii îl ţin la gât, până ce văd primul pom înflorit şi atunci îl lasă pe ramuri, ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului - Mehedinţi;Gorj;Suceava; este păstrat de copii, până ce vin berzele, copiii strigând după ele, aruncând mărţişorul în direcţia lor: „Na-ţi negreţele/Şi dă-mi albeţele!”; punerea sau legarea mărţişorului se întâmplă de regulă la 1 martie, dimineaţa, până a nu răsări soarele, şi îl practică toţi cei de parte feminină - Prahova; Suceava; obiceiul este propriu românilor; în săpăturile arheologice din România au fost descoperite mărţişoare vechi de peste 8.000 de ani, sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb şi roşu, care erau înşirate pe aţă şi purtate la gât; roşul semnifică focul, sângele şi soarele, care sunt atribuite vieţii, deci femeii care dă naştere vieţii; albul conotează limpezimea apelor, albul norilor, specifice înţelepciunii bărbatului; şnurul simbolizează schimbul de forţe vitale, care dau naştere viului, fiind şi azi simbol al sexelor şi se regăsesc şi la bradul de nuntă şi la cel de înmormântare, în „steagul” căluşarilor, în podoabele altor manifestări populare, precum Junii, Sâmbra oilor etc.; pentru a avea noroc tot anul, mărţişorul primit trebuie purtat cel puţin în ziua de 1 martie.vezi mai mult

Constantinopol (Documente, Emitenţi) = Vechea denumire a oraşului turcesc Istanbul. Nume originar-Byzantion. La 11 mai 330 împăratul Constantin îl transformă în Noua RomăVechea denumire a oraşului turcesc Istanbul. Nume originar-Byzantion. La 11 mai 330 împăratul Constantin îl transformă în Noua Romă

Muntenegru (Documente, Emitenţi) = Stat în sud estul Europei, una dintre ultimele componente non-sârbeşti a Iugoslaviei. Până în 21 mai 2006, în uniune cu Serbia. Independent din 3 iunie 2006. Cel mai recent stat independent din lume.Stat în sud estul Europei, una dintre ultimele componente non-sârbeşti a Iugoslaviei. Până în 21 mai 2006, în uniune cu Serbia. Independent din 3 iunie 2006. Cel mai recent stat independent din lume.

GNOME-RHONE (Ştiinţă şi tehnică, Producători) = "Gnome et Rhone". Societate franceză specializată în producerea şi comercializarea de motoare pentru industria aviatică, fondată în 1905 de către fraţii Louis şi Laurant Seguin sub denumirea "Societe des Moteurs Gnome", devenită în 1915 "Societe des Moteurs Le Rhone" iar din 12 aprilie 1915 "Societe…"Gnome et Rhone". Societate franceză specializată în producerea şi comercializarea de motoare pentru industria aviatică, fondată în 1905 de către fraţii Louis şi Laurant Seguin sub denumirea "Societe des Moteurs Gnome", devenită în 1915 "Societe des Moteurs Le Rhone" iar din 12 aprilie 1915 "Societe Gnome et Rhone". Între 1905 şi 1945 societatea devine cunoscută prin proiectarea, construirea şi dezvoltarea de motoare aviatice radiale, bazate pe funcţionarea unui sistem de cilindri cu piston amplasaţi în stea, răcirea motorului fiind bazată prin circulaţia continuă a unui jet de aer printr-un sistem de supape. Acest tip de motor devine emblematic pentru definirea sistemelor de propulsie ale avioanelor din perioada celor două războaie mondiale şi din perioada interbelică. Sfârşitul societăţii se datorează introducerii treptate în exploatare a motoarelor cu reacţie după 1945, în baza inovaţiilor germane din a doua jumătate a celui de-al doilea război mondial. În 29 mai 1945 societatea este naţionalizată sub denumirea "Societe Nationale d'Etude et des Constructions des Moteurs d'Aviation" (SNECMA). Au fost vândute licenţe originale către sovietici, italieni, britanici etc.vezi mai mult