Descoperă universul fascinant al picturii românești!

Pictori români, clasici și contemporani, îi cunoști pe toți aici!

Victoria NĂDEJDE BELDICEANU, artist decorator

Victoria Nădejde Beldiceanu s-a născut în data de 5 mai 1878, la Iași, și a încetat din viață în anul 1969 la București.

 A fost fiica scriitoarei și militantei feministe Sofia Nădejde (născută Băncilă, sora pictorului Octav Băncilă) și a profesorului și publicistului Ioan Nădejde, fondator al revistei socialiste Contemporanul. Mediul în care a crescut a fost unul deosebit de activ din punct de vedere cultural și politic, casa familiei Nădejde fiind frecventată de personalități ale epocii precum Ion Creangă, Constantin Dobrogeanu-Gherea sau Mihai Eminescu. Atmosfera intelectuală din familie a influențat decisiv formarea artistică a Victoriei Nădejde. Ea însăși își amintea că a crescut „într-o atmosferă intelectuală creatoare, unde se purtau discuții despre artă, știință, literatură și politică”. În acest context și-a descoperit pasiunea pentru lucrul cu acul și firul, dezvoltând treptat o tehnică personală de realizare a compozițiilor textile.

În anul 1905 s-a căsătorit cu scriitorul și publicistul Nicolae N. Beldiceanu. Activitatea artistică a Victoriei Nădejde Beldiceanu a început în primele decenii ale secolului XX. Prima apariție publică a lucrărilor sale este consemnată în anul 1905, când a expus broderii într-o vitrină a ziarului L’Indépendance. Aceste lucrări au fost remarcate de presa vremii, fiind descrise drept „adevărate opere de artă”.

Victoria NĂDEJDE BELDICEANU, artist  decorator

Fotografia provenind din Fototeca Muzeului Național de Istorie a României o înfățișează pe Victoria Beldiceanu alături de soțul său, Nicolae Beldiceanu, și fiica lor, Verona Beldiceanu. 

În anii următori artista a participat la numeroase manifestări artistice importante. A expus în anul 1906 la Casa Artelor, în secțiunea artelor aplicate, iar în același an la Tinerimea Artistică, în categoria artelor decorative. A revenit la această societate artistică în 1908, cu lucrări de acuarelă, pastel și desen, iar în anii 1910 și 1911 a participat la Salonul Oficial, tot în secțiunea artelor decorative.

Prima expoziție personală a avut loc în 1916, la București, pe strada Franklin nr. 6. Au urmat alte expoziții personale, printre care cea organizată în 1919 la Sala Minerva și cea din 1936 la Ateneul Român. Ultima expoziție personală a artistei a fost organizată în decembrie 1965, la Galeriile Fondului Plastic, sub titlul Expoziția de pictură cu mătase, realizată la vârsta de 87 de ani. Criticul Eugen Schileru aprecia atunci că lucrările sale depășesc domeniul broderiei și se apropie de pictură prin viziunea artistică și construcția cromatică a formelor.

Pe lângă activitatea artistică, Victoria Nădejde Beldiceanu a desfășurat și o activitate pedagogică importantă. Din 1906 a fost profesoară la Atelierele de broderie ale Școlii Naționale de Arte Frumoase din București, instituție care stă la baza actualei Universități Naționale de Arte din București, contribuind la formarea unor generații de elevi în domeniul artelor decorative.

Lucrările sale au fost apreciate și achiziționate de colecționari importanți ai epocii. Printre cei care au cumpărat opere ale artistei s-a numărat Atanase Simu, fondatorul Muzeului Simu din București. De asemenea, unele lucrări au fost achiziționate de Regina Elisabeta a României. 

Victoria Nădejde Beldiceanu a realizat compoziții textile inspirate în special din peisaj și natură statică, lucrate pe pânză cu fire de mătase și bumbac. Lucrările se remarcă prin bogăția cromatică și printr-o tehnică elaborată, bazată pe suprapuneri și intersecții de cusături, care conferă imaginii un efect apropiat de pictură. Artista a continuat să creeze de-a lungul întregii vieți, rămânând fidelă acestei tehnici originale până la sfârșitul activității sale. Așadar Victoria Nădejde Beldiceanu fost o pionieră a artei textile din România.

O parte importantă a lucrărilor sale se află la Muzeul Colecțiilor de Artă din București, însă acestea nu sunt expuse.