Octav BĂNCILĂ, pictor
Octav Băncilă s-a născut la data de 4 februarie 1872, la Botoșani, si a încetat din viata in data de 3 aprilie 1944, la București.
A fost căsătorit cu Ana Popovici, ce doi având nu mai puţin de 10 copii.
Încă din primii ani de gimnaziu, Octav Băncilă a fost preocupat de desen, caietele sale fiind pline de schițe și desene care reprezentau oameni, unele dintre ele executate destul de stângaci.
Octav Băncilă a făcut studiile la Școala de Arte Frumoase din Iași și i-a avut ca profesori pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și Constantin Stahi.
A urmat în perioada 1893-1898, Academia de Arte Frumoase din München.
Revenit în ţară în a doua jumătate a anului 1898, a organizat prima expoziţie personală la Teatrul Naţional din Iaşi (1900), urmată de o altă expoziţie, în acelaşi loc, în anul următor. A pictat tablouri cu teme muncitoreşti şi revoluţionare (“Înainte de 1907” şi ciclul de picturi “1907”), peisaje (“Gura Holdiţei” – 1912), dar şi un mare număr de portrete (“Ţiganca” – 1914).
În 1913 a pictat la Agapia, unde l-a cunoscut pe Gala Galaction, devenind prieteni. A avut cea de-a patra expoziţie personală, în 1914, la Ateneul Român, cu 60 de pânze, iar anul următor a organizat o nouă expoziţie cu 100 de lucrări.
Octav Băncilă a avut meritul de a fi pictorul care a ilustrat Răscoala țărănească din 1907. După o documentare serioasă, Octav Băncilă a început să lucreze în vara anului 1907 primele schițe și tablouri care fac parte din ciclul compozițiilor intitulate 1907
Majoritatea picturilor care fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare.
A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure.
Un loc important în opera lui Octav Băncilă îl reprezintă picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul.
Octav Băncilă a realizat o serie de picturi cu evrei, care au devenit notabile prin realismul lor. Prin această tematică a evreilor, pictorul a atras atenția că majoritatea acestora ca și a creștinilor nu sunt bogătași sau bancheri, ci ei suferă împreună din cauza nedreptăților sociale
Octav Băncilă a creat numeroase portrete, naturi statice, tablouri cu flori și peisaje, toate aceste făcând deliciul caselor de licitații contemporane.
După moartea sa, cele mai renumite lucrări ale sale au fost selecționate pentru expozițiile din străinătate, de la Paris, Budapesta sau Moscova.
În „Spaniolă” (ulei pe pânză, 62 × 43 cm, 1932, semnat și datat dreapta sus cu oranj „Octav Băncilă, 1932”), Octav Băncilă portretizează o femeie cu trăsături expresive.
„Crizanteme” (ulei în pastă groasă pe pânză, 52/39,5 cm), de Octav Băncilă, redă un buchet luminos pe fundal închis, cu tușă densă și materie reliefată.
„Natură moartă cu pești” de Octav Băncilă prezintă pești și vase într-o compoziție expresivă, dominată de tonuri întunecate și contraste puternice.
„Peticarul” de Octav Băncilă înfățișează un meșteșugar vârstnic lucrând atent, într-o compoziție expresivă, dominată de tonuri întunecate.
„Ulcior cu Flori” (ulei pe pânză, 65 × 52 cm, semnat lateral stânga, cu ocru: „Octav Băncilă”) redă, în stilul lui Octav Băncilă, o compoziție densă, cu cromatică intensă.
„Portret de tânăr” (1898, ulei pe pânză, 63 × 32 cm, semnat la mijloc cu roșu, localizat München) exprimă o eleganță reținută, Octav Băncilă surprinzând siguranța și sensibilitatea personajului.
„Crizanteme”, ulei pe pânză, 55,5 × 55,5 cm, semnat stânga jos „Octav Băncilă”, reunește cromatica vibrantă specifică lui Octav Băncilă.
„Case în pădure” (ulei pe pânză, 34,5 × 45,5 cm, semnat dreapta jos cu negru) surprinde un peisaj dens, Octav Băncilă integrând casele în ritmul pădurii prin pastă bogată și tonuri ruginii.
„Evreu cu Talmud din Mahalaua Cucului – Iași” (ulei pe pânză, 45 × 29,5 cm, semnat stg. jos) surprinde, la Octav Băncilă, un personaj solitar, grav, într-un peisaj hibernal auster.
„Buchete de flori” (ulei pe pânză, 32 × 40 cm), semnat stânga sus, reflectă, în sensibilitatea lui Octav Băncilă, farmecul naturii statice.
„Portret de Evreu” (ulei pe pânză, 65 × 45 cm, semnat lateral dreapta, cu negru, „Octav Băncilă”) redă, în stilul lui Octav Băncilă, un chip expresiv cu trăsături puternice.
„Țărancă” (ulei pe pânză, 130 × 60 cm, semnat stânga sus: „O. Băncilă”) evidențiază, în stilul lui Octav Băncilă, o figură monumentală, cu tușă viguroasă și expresivitate accentuată.
„Vas cu Crizanteme” (ulei pe pânză, 77 × 69 cm, semnat stânga jos, cu brun, „Octav Bancilă”) surprinde, în maniera lui Octav Bancilă, un buchet bogat de flori în tonuri calde, modelate pastos pe un fundal brun-roșiatic.
„Car cu Boi” (ulei pe carton, 49,5 × 55 cm, semnat stânga jos, cu brun: „Octav Băncilă”) redă, în maniera lui Octav Băncilă, un peisaj rural viguros, cu pastă densă și atmosferă apăsată.
În „La înălbit pânzele” (ulei pe pânză, 74 × 60 cm, 1931, semnat și datat dreapta jos cu ocru „Octav Băncilă, 1931”), Octav Băncilă surprinde două femei spălând pânze pe malul apei.
„Natură statică cu pești” (ulei pe pânză, 43 × 30,5 cm, semnat dreapta jos cu ocru) construiește o compoziție densă și expresivă, Octav Băncilă reliefând peștii prin pastă viguroasă și contraste întunecate.
„Ciobănaș” (ulei pe pânză, 109 × 73 cm, semnat și datat dreapta jos) evocă, prin sensibilitatea lui Octav Băncilă, liniștea unui copil cufundat în sunet de fluier.
În „Trandafiri” (ulei pe pânză, 45 × 44,5 cm, 1925–1930, semnat stânga jos cu ocru „Octav Băncilă”), Octav Băncilă redă un buchet dens de trandafiri roz, pictați în pastă groasă.
În „Treburi casnice” (ulei pe pânză, 50 × 44 cm, 1914–1915, semnat dreapta jos cu ocru „O. Băncilă”), Octav Băncilă surprinde o femeie spălând rufe într-o albie.
„Peisaj (Atelier de Pescuit)” (1934, ulei pe carton, 40 × 50 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, „Băncilă, 1934”) redă, în stilul lui Octav Băncilă, o scenă de litoral cu personaje și ambarcațiune.
„Potcovarii (Adăcătorii de Noroc)” (1914, ulei pe pânză, 55 × 46,5 cm, semnat și datat stânga jos, cu alb, „Octav Băncilă, 1914”) redă, în stilul lui Octav Băncilă, o scenă de muncă în atelier.
„Fetiță cu cofiță” (ulei pe pânză, 1913) surprinde, în maniera sensibilă a lui Octav Băncilă, profilul unei copile odihnindu-se cu brațele pe o cofiță de lemn.
„Sacagiu” (ulei pe pânză, 28 × 17 cm, semnat și datat dreapta jos cu negru, 1905) surprinde, la Octav Băncilă, o figură umilă, trudind în peisaj hibernal.
„Învățând la socoteli” (ulei pe pânză, 115 × 71 cm, semnat și datat stg. jos, 1909) surprinde, prin realismul lui Octav Băncilă, un copil concentrat în fața tablei.
„Natură moartă cu flori”, (ulei pe carton), prezintă, în viziunea lui Octav Băncilă, un buchet compact în vas simplu, redat cu tușe dense și o cromatică sobră, concentrată.
„Natură statică cu mere” (ulei pe pânză) dezvăluie, în stilul plin de robustețe al lui Octav Băncilă, un coș cu mere roșii și galbene, modelate în paste dense și lumini calde.
În lucrarea „Mere” (ulei pe pânză, 23,5 × 35 cm, 1915–1920, semnat dreapta sus cu ocru „Octav Băncilă”), Octav Băncilă prezintă o natură statică în pastă densă, cu mere roșii și galbene așezate pe o farfurie, într-o lumină caldă și un cadru rustic întunecat.
„Coș cu mere” (ulei pe pânză, 41,5 × 56 cm, semnat dreapta sus) valorifică volumele grele și cromatica sobră a naturii statice, specifice lui Octav Băncilă.
„Coș cu mere” (1929, ulei pe pânză) exprimă, prin Octav Băncilă, bogăția sobră a unei naturi statice în tonuri profunde.
„Invalizii la parade” (1919, ulei pe pânză, 58,5 × 45,5 cm) redă, în realismul grav al lui Octavian Băncilă, doi soldați invalizi sprijinindu-se reciproc în timpul unei parade.
În „Crizanteme” (ulei pe pânză, 60,5 × 66 cm, semnat lateral dreapta cu ocru „Octav Băncilă”), Octav Băncilă compune un buchet exploziv de crizanteme multicolore.
În „Portretul lui Constantin Istrati” (ulei pe pânză, 74,5 × 60,5 cm, 1900, semnat și datat stânga sus cu negru „Octav Băncilă, 1900”), Octav Băncilă redă cu sobrietate chipul unui bărbat distins.
În „Chivuță cu pipă” (ulei pe carton, 89,5 × 64 cm, semnat dreapta jos cu brun „Octav Băncilă”), Octav Băncilă portretizează o femeie îmbrăcată tradițional.
În „Natură statică cu mere” (ulei pe lemn, 48 × 69 cm, semnat stânga jos cu oranj „Octav Băncilă”), Octav Băncilă aranjează minuțios mere roșii și galbene pe o suprafață întunecată.
În „Cireșe” (ulei pe pânză, 35 × 30 cm, anii ’20, semnat stânga jos cu brun „Octav Băncilă”), Octav Băncilă redă un bol plin de cireșe roșii strălucitoare.
În „Ghicitoarea” (ulei pe pânză, 57,5 × 57,5 cm, 1914, semnat și datat stânga sus cu brun „Octav Băncilă, 1914”), Octav Băncilă portretizează o femeie meditativă.
În „Mica țărăncuță” (ulei pe pânză, 33 × 31 cm, cca. 1915, semnat stânga jos cu roșu „Octav Băncilă”), Octav Băncilă portretizează o fetiță cu privire luminoasă.
„Portocale”, de Octav Băncilă, ulei pe pânză (21 × 51,5 cm), semnat dreapta sus, cu galben, „Octav Băncilă”.
În „Țigancă cu pipă” (ulei pe pânză, 64 × 54,5 cm, 1914, semnat și datat dreapta jos cu negru „Octav Băncilă, 1914”), Octav Băncilă portretizează o tânără cu privire intensă.
În „Ghicitoarea în cărți” (ulei pe pânză, 73 × 53,5 cm, 1912–1915, semnat stânga sus cu roșu „Octav Băncilă”), Octav Băncilă portretizează o femeie zâmbitoare, îmbrăcată tradițional.
„Femeie ștergând farfurii” (1911, ulei pe pânză) surprinde, prin Octav Băncilă, demnitatea tăcută a muncii cotidiene.
„Flori de liliac”, de Octav Băncilă, ulei pe pânză (62 × 55 cm), semnat stânga sus, cu galben, „Octav Băncilă”.
În „Șezătoare la tors” (ulei pe pânză, 65,5 × 72,5 cm, 1910, semnat și datat ilizibil stânga sus cu negru „Octav Băncilă, 1910”), Octav Băncilă surprinde o seară de lucru tradițional.
În „Evrei nomazi” (ulei pe pânză, 69 × 76 cm, anii ’20, semnat dreapta jos cu ocru „Octav Băncilă”), Octav Băncilă surprinde un grup de bărbați într-o căruță trasă de cai.
În „Adus apa de la izvor” (ulei pe pânză, 55,5 × 53,5 cm, cca. 1914, semnat stânga jos cu ocru „Octav Băncilă”), Octav Băncilă înfățișează două femei în port popular.
În „Frații” (ulei pe carton, 54 × 51 cm, anii ’20, semnat stânga sus cu brun „Octav Băncilă”), Octav Băncilă surprinde doi copii stând pe trepte, împărțind fructe și joacă, într-o scenă tandră, plină de căldură și umanitate.
În „Masa cu supă” (ulei pe pânză, 34 × 35,5 cm, 1909, semnat și datat dreapta sus cu roșu „Octav Băncilă, 1909”), Octav Băncilă înfățișează un tânăr țăran mâncând pe jos.
„Natură statică cu pere” (ulei pe pânză, [1920–1930]) prezintă trei pere masive așezate pe o pânză deschisă, modelate prin tușe dense și contraste calde.
„Ghiocei” (ulei pe pânză, 32 x 38 cm, anii '30) dezvăluie, în viziunea lui Octav Băncilă, un buchet simplu de ghiocei, redat cu tușe de culoare.
Autoportret (1896) surprinde chipul pictorului redat frontal, cu expresie concentrată și privire pătrunzătoare. Pensulația densă, contrastele cromatice și fundalul întunecat evidențiază forța expresivă și introspecția specifice lui Octav Băncilă.
În „La cules de flori” (ulei pe pânză, 57,5 × 67 cm, anii ’20, semnat dreapta jos cu negru „Octav Băncilă”), Octav Băncilă surprinde trei copii adunați în lumină filtrată de pădure, culegând flori.
În „Vedere din Broșteni” (ulei pe pânză, 74,5 × 91 cm, 1908, semnat, datat și localizat stânga jos cu roșu „Octav Băncilă, Broșteni, Suceava, 1908”), Octav Băncilă redă un peisaj montan luminos, cu case țărănești și drum șerpuit, scăldat în lumina caldă a apusului.
„Ghicitoare” (ulei pe pânză, 56 × 40,5 cm, semnat dreapta jos) surprinde, în viziunea lui Octav Băncilă, o figură feminină încărcată de mister, redată în tonuri pământii.
„Țăran transilvănean” (1912, ulei pe pânză, 24 × 15 cm) este o lucrare în ulei pe pânză care surprinde cu forță realistă figura unui țăran, redată printr-o pastă groasă și expresivă, caracteristică lui Octav Băncilă.
„Natură moartă cu pești” (ulei pe pânză, 60 × 90 cm, nedatat) este o lucrare în ulei pe pânză care evidențiază forța cromatică și robustețea compozițională specifice lui Octav Băncilă.
„Peticarul” (ulei pe placaj, 70 × 49,5 cm, nedatat) este o lucrare în ulei pe placaj care dezvăluie măiestria lui Octav Băncilă în surprinderea demnității muncii simple.
„Flori (în glastră)” (ulei pe carton, 49,5 × 34,5 cm, nedatat) este o lucrare în ulei pe carton care reflectă energia culorilor și pastoșitatea tușei caracteristice lui Octav Băncilă.
În „Evreu din Moldova” (ulei pe pânză, 92 × 71 cm, semnat dreapta jos cu negru „Octav Băncilă”), Octav Băncilă portretizează un bărbat în vârstă, cu barbă bogată și chip interiorizat.
În „Trandafiri” (ulei pe pânză, 50 × 60 cm, semnat stânga sus cu ocru „Octav Băncilă”), Octav Băncilă compune un buchet generos de trandafiri.
În „Povești la șezătoare” (ulei pe pânză, 57 × 57 cm, semnat dreapta jos cu brun „Octav Băncilă”), Octav Băncilă redă două femei în interiorul tradițional al unei șezător.
„Cap de evreu” (ulei pe pânză, 33,3 × 32 cm, nedatat) este o lucrare în ulei pe pânză care evidențiază forța expresivă și profunzimea observației caracteristice lui Octav Băncilă. .
„Trandafiri” (ulei pe pânză, 29,5 × 27,5 cm, nedatat) este o lucrare în ulei pe pânză care ilustrează delicatețea florală și tușa pastoasă tipică lui Octav Băncilă.
Știi mai multe despre Octav BĂNCILĂ, pictor? Spune și altora!