Muzeul Colecțiilor de Artă, București
Inaugurat în 1978 Muzeul Colecțiilor de Artă, situat pe Calea Victoriei nr. 111, sector 1, oferă o perspectivă inedită asupra societății românești de la începutul secolului XX și până aproape de zilele noastre.
Cele peste 30 de colecții expuse permanent reunesc o mare varietate de lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă românească, europeană și orientală donate de-a lungul timpului de colecționari și artiști, cei mai mulți dintre ei bucureșteni.
Muzeul este adăpostit de fostul palat Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din București. El este amenajat astfel încât să sugereze configuraţia originară și atmosfera specifică fiecărei colecţii.
Ele reflectă gustul și puterea de cumpărare a colecționarilor, preferința lor pentru valori consacrate ale artei românești sau pentru diferiți artiști contemporani lor, în timp ce colecțiile monografice ale unor artiști evocă preocupările lor plastice.
Muzeul conține 44 de colecții donate statului român incepând cu 1927 de către familiile: Hurmuz Aznavorian, Dumitru și Maria Ștefănescu, Josefina și Eugen Taru, Emanoil Romulus Anca și Ortansa Dinulescu Anca, Mircea Petrescu și Artemiza Petrescu, Sică Alexandrescu, Clara și Anatol E. Baconsky, Sorin Schachter, Céline Emilian Marcu Beza - Hortensia și Vasile Beza, Alexandra și Barbu Slătineanu ș.a.
Muzeul găzduiește colecții in cele trei corpuri ale clădirii: lucrări de artă românească modernă, artă românească populară, lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă de proveniență occidentală sau orientală.
Palatul Romanit este clădire reprezentativă Bucureștiului din secolul al XIX-lea, înălțată de boierul C. Faca, la colțul format de Calea Victoriei (pe atunci Podul Mogoșoaiei) cu Calea Griviței (Podul Târgoviștei).
Faca a murit înainte de a o termina și moștenitorii lui au vândut-o vistiernicului grec Romanit. Acesta a desăvârșit construcția amenajând interioare luxoase.
După moartea lui Romanit (1834), clădirea a fost închiriată domnitorului Alexandru D. Ghica (1834-1842) care își stabilește aici „cancelaria”.
În 1836, casa a fost cumpărată de stat și afectată inițial birourilor Curții administrative iar apoi, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Ministerului de Finanțe.
Întrucât acest minister avea nevoie de un spațiu mai mare, clădirea a fost completată cu două noi corpuri dispuse în formă de U larg deschis.
Muzeul Național de Artă al României își exprimă recunoștința față de colecționarii care, cu nobilă generozitate, au dăruit țării rezultatul pasiunii lor:
- Colecția Sică Alexandrescu
- Colecția dr. Emanoil Romulus Anca și Ortansa Dinulescu Anca
- Colecția dr. Șerban Andronescu Ghika
- Colecția prof. Garabet Avachian
- Colecția frații Béatrice și Hradt Avakian
- Colecția av. Hurmuz Aznavorian – Donația Rodica Aznavorian Sfințescu și Claudiu Sfințescu
- Colecția C. Baba
- Colecția Clara și Anatol E. Baconsky
- Colecția Lucia Dem. Bălăcescu
- Colecția Marcu Beza – Hortensia și Vasile G. Beza
- Colecția Maria Angela Bolintineanu
- Colecția Elena și dr. Iosif N. Dona
- Donația Șerbana Drăgoescu
- Donația Margareta și dr. Gheorghe Dumitrescu
- Colecția Micaela Eleutheriade
- Colecția Céline Emilian
- Colecția Idel Ianchelevici
- Colecția Radu Ionescu
- Colecția Simion A. Iuca
- Colecția Iosif Iser
- Colecția dr. Sandu Lieblich
- Colecția Mircea Marosin – Donația Dan Nasta
- Colecția Viorica Mavrodin
- Donația Adina Nanu
- Colecția Liana și Dan Nasta – Donația Elena și Mihai Nasta
- Donația Shizuko Onda
- Colecția Ion Pas
- Colecția dr. Mircea Petrescu și prof. Artemiza Petrescu
- Colecția Alexandru Phoebus
- Donația dr. Sorin Schächter
- Colecția Albert Dov Sigal
- Colecția Elena și Anastase Simu
- Colecția de artă comparată Alexandra și Barbu Slătineanu
- Colecția familiilor Dumitru și Maria Ștefănescu – col. Gheorghe Preda
- Colecția Josefina și Eugen Taru
- Colecția prof. dr. docent Florian și Elisabeta Ulmeanu
- Colecția Elisabeta și Moise Weinberg
Știi mai multe despre Muzeul Colecțiilor de Artă, București? Spune și altora!