Vatra MCP / Calendar Cultural / 1 Mai - Calendarul cultural al Romăniei

1 Mai în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 1 Mai. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 1 Mai, pe cei decedați în data de 1 Mai, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 1 Mai, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 1 Mai, este a 121-a zi, iar în anii bisecți este a 122-a zi. Mai, cunoscut ca „Florar”, este luna florilor și a sărbătorilor legate de fertilitate și belșug.

Evenimente și tradiții pe 1 Mai

1 mai, cunoscut în prezent ca Ziua Muncii, are rădăcini adânci și în tradițiile românești. În satele de munte era cunoscută drept Armindeni, o sărbătoare a rodirii și începutului verii. Se împodobeau porțile și stâlpii cu crengi verzi, în special de fag sau mesteacăn. Se făceau focuri pe dealuri, iar oamenii se ospătau în aer liber cu miel fript și vin roșu. Se credea că vinul băut astăzi aduce sănătate tot anul. Ziua era considerată favorabilă pentru a începe munci legate de recolte și livezi.
Mai: 12345678910111213141516171819202122232425262728293031

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 1 Mai

Ion POPESCU (GOPO), desenator, scenarist, regizor

Ion POPESCU (GOPO), desenator, scenarist, regizor

S-a născut în data de 1 mai 1923 în București, județul București.

Anul acesta se împlinesc 103 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din București

Mihály Jenő BARTOȘ, pictor, scriitor

Mihály Jenő BARTOȘ, pictor, scriitor

S-a născut în data de 1 mai 1945 în Zăbala, județul Covasna.

Anul acesta se împlinesc 81 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Covasna

Sergiu GALBEN, pictor

Sergiu GALBEN, pictor

S-a născut în data de 1 mai 1942 în , județul Basarabia.

Anul acesta se împlinesc 84 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Basarabia

George Petrea, pictor, scriitor

George Petrea, pictor, scriitor

S-a născut în data de 1 mai 1942 în , județul Basarabia.

Anul acesta se împlinesc 84 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Basarabia

Auguste BAILLAYRE, pictor, scenograf, grafician

Auguste BAILLAYRE, pictor, scenograf, grafician

S-a născut în data de 1 mai 1879 în , județul Basarabia.

Anul acesta se împlinesc 147 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Basarabia

Angela Pitariu Bolnavu, pictor

Angela Pitariu Bolnavu, pictor

S-a născut în data de 1 mai 1956 în Rădăuți, județul Suceava.

Anul acesta se împlinesc 70 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Suceava

Trandafira COJOCARU, sculptor

Trandafira COJOCARU, sculptor

S-a născut în data de 1 mai 1961 în Negrilești, județul Galați.

Anul acesta se împlinesc 65 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Galați

Anda COFARU, pictor

Anda COFARU, pictor

S-a născut în data de 1 mai 1988 în Brașov, județul Brașov.

Anul acesta se împlinesc 38 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Brașov

Niu HERIȘANU, sculptor, pictor

Niu HERIȘANU, sculptor, pictor

S-a născut în data de 1 mai 1955 în Sibiu, județul Sibiu.

Anul acesta se împlinesc 71 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Sibiu

Marius Cristian Turcitu, pictor, sculptor

Marius Cristian Turcitu, pictor, sculptor

S-a născut în data de 1 mai 1979 în , județul Gorj.

Anul acesta se împlinesc 47 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Gorj

Gheorghe BRĂDĂȚANU, pictor

Gheorghe BRĂDĂȚANU, pictor

S-a născut în data de 1 mai 1929 în Drăgușeni, județul Suceava.

Anul acesta se împlinesc 97 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Suceava

Artiști și oameni de cultură decedați în data de 1 Mai

Gheorghe PETRAȘCU, pictor

Gheorghe PETRAȘCU, pictor

A încetat din viață în data de 1 mai 1949 în București, județul Galați.

Anul acesta se împlinesc 77 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Galați

Nicolae BRANA, pictor, gravor, ilustrator de carte

Nicolae BRANA, pictor, gravor, ilustrator de carte

A încetat din viață în data de 1 mai 1986 în București, județul Sibiu.

Anul acesta se împlinesc 40 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Sibiu

Marcel GROSU, sculptor

Marcel GROSU, sculptor

A încetat din viață în data de 1 mai 1996 în Galați, județul Galați.

Anul acesta se împlinesc 30 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Sculptori români din Galați

Tradiții și Sărbători în data de 1 Mai

Armindenul. Obicei românesc si sărbătoare a bucuriei pentru renașterea naturii

Armindenul. Obicei românesc si sărbătoare a bucuriei pentru renașterea naturii

În tradiția populară românească, luna Mai este numită şi Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, luna în care toată vegetația explodează şi anunță venirea verii.

→ Vezi Tradiții, Sărbători și Obiceiuri

Alte tradiții, obiceiuri și sărbători în luna Mai:

Mănăstirea Drăgănești-Vlașca, Teleorman. Loc al marilor pelerinaje — Hram!
Mănăstirea Drăgănești-Vlașca, Teleorman. Loc al marilor pelerinaje
Mănăstirea Golia, Iași - fortăreața monahală — Hram!
Mănăstirea Golia, Iași - fortăreața monahală
Mănăstirea Prislop, Hunedoara - locul de pelerinaj care atrage mii de credincioși — Hram!
Mănăstirea Prislop, Hunedoara - locul de pelerinaj care atrage mii de credincioși
8 mai
Mănăstirea Godeanu, Mehedinți - locul unde tradiția Ciumarca întâlnește o nouă ctitorie — Hram!
Mănăstirea Godeanu, Mehedinți - locul unde tradiția Ciumarca întâlnește o nouă ctitorie
8 mai
Mănăstirea Vlădiceni, Iași - martora a șase secole de istorie — Hram!
Mănăstirea Vlădiceni, Iași - martora a șase secole de istorie
8 mai
Mănăstirea Cornu, Prahova. Așezământ în creștere, între livezi și șoapte de izvor. — Hram!
Mănăstirea Cornu, Prahova. Așezământ în creștere, între livezi și șoapte de izvor.
8 mai
Schitul Bulbuc, Alba - așezământ monahal cu rânduieli stricte — Hram!
Schitul Bulbuc, Alba - așezământ monahal cu rânduieli stricte
8 mai
Schitul Cuviosul Pahomie cel Mare – Hangu, Neamț - continuatorul unei istorii de peste cinci secole — Hram!
Schitul Cuviosul Pahomie cel Mare – Hangu, Neamț - continuatorul unei istorii de peste cinci secole
15 mai
Mănăstirea Sfânta Elena de la Mare, Constanța - cu binecuvântarea unei regine — Hram!
Mănăstirea Sfânta Elena de la Mare, Constanța - cu binecuvântarea unei regine
21 mai
Schitul Straja, Hunedoara - biserica din munte și celebrul Tunel al Sfinților — Hram!
Schitul Straja, Hunedoara - biserica din munte și celebrul Tunel al Sfinților
21 mai
Mănăstirea Roșia Budești, Maramureș - continuatoarea unei vetre monahale de secole — Hram!
Mănăstirea Roșia Budești, Maramureș - continuatoarea unei vetre monahale de secole
21 mai
Schitul Dărvari, București - un colț de Athos în centrul capitalei — Hram!
Schitul Dărvari, București - un colț de Athos în centrul capitalei
21 mai
Mănăstirea Șoldana, Iași - o vatră spirituală a Moldovei rurale — Hram!
Mănăstirea Șoldana, Iași - o vatră spirituală a Moldovei rurale
21 mai
Mănăstirea Adâncata, Constanța - mărturie a unui sat dispărut — Hram!
Mănăstirea Adâncata, Constanța - mărturie a unui sat dispărut
21 mai
Schitul Dumbrăvioara, Mureș - ctitoria patriarhului Miron Cristea — Hram!
Schitul Dumbrăvioara, Mureș - ctitoria patriarhului Miron Cristea
21 mai
Mănăstirea Afteia, Alba - cunoscută și ca Mănăstirea Cioara — Hram!
Mănăstirea Afteia, Alba - cunoscută și ca Mănăstirea Cioara
21 mai
Schitul Moara Vlăsiei, Ilfov - afalt în așteptarea unui nou început — Hram!
Schitul Moara Vlăsiei, Ilfov - afalt în așteptarea unui nou început
21 mai
Schitul Sfinții Împărați Constantin și Elena, Baiceni, Iași - metoc al Mănăstirii Neamț — Hram!
Schitul Sfinții Împărați Constantin și Elena, Baiceni, Iași - metoc al Mănăstirii Neamț
21 mai
Mănăstirea Vermești, Bacău - un vis devenit loc de rugăciune — Hram!
Mănăstirea Vermești, Bacău - un vis devenit loc de rugăciune
21 mai
Schitul Zimbru, Neamț - un așezământ cu rânduială în natură — Hram!
Schitul Zimbru, Neamț - un așezământ cu rânduială în natură
21 mai
Schitul Barajul Leșu, Bihor - închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena — Hram!
Schitul Barajul Leșu, Bihor - închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena
21 mai
Mănăstirea Crasna, Prahova - trei secole de rugăciune și tradiție — Hram!
Mănăstirea Crasna, Prahova - trei secole de rugăciune și tradiție
21 mai
Mănăstirea Dobric, Bistrița-Năsăud - culoare istorică intr-un peisaj rural — Hram!
Mănăstirea Dobric, Bistrița-Năsăud - culoare istorică intr-un peisaj rural
21 mai
Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul, Slobozia, Giurgiu - ridicată pe locul unei foste unități militare — Hram!
Mănăstirea Sfântul Ioan Rusul, Slobozia, Giurgiu - ridicată pe locul unei foste unități militare
27 mai
Mănăstirea Jiana, Mehedinți - ridicată pe moșia familiei Pleniceanu — Hram!
Mănăstirea Jiana, Mehedinți - ridicată pe moșia familiei Pleniceanu
27 mai

Știai că (în data de 1 Mai)

Muntenegru (Documente, Emitenţi) = Stat în sud estul Europei, una dintre ultimele componente non-sârbeşti a Iugoslaviei. Până în 21 mai 2006, în uniune cu Serbia. Independent din 3 iunie 2006. Cel mai recent stat independent din lume.Stat în sud estul Europei, una dintre ultimele componente non-sârbeşti a Iugoslaviei. Până în 21 mai 2006, în uniune cu Serbia. Independent din 3 iunie 2006. Cel mai recent stat independent din lume.

Constantinopol (Documente, Emitenţi) = Vechea denumire a oraşului turcesc Istanbul. Nume originar-Byzantion. La 11 mai 330 împăratul Constantin îl transformă în Noua RomăVechea denumire a oraşului turcesc Istanbul. Nume originar-Byzantion. La 11 mai 330 împăratul Constantin îl transformă în Noua Romă

Manolache Costache Epureanu (Documente, Emitenţi) = Om politic conservator, 1820 - 1880. Premier al României, 1 mai - 26 decembrie 1870, 6 mai - 5 august 1876.Om politic conservator, 1820 - 1880. Premier al României, 1 mai - 26 decembrie 1870, 6 mai - 5 august 1876.

Mărţişor (Etnografie, Tipuri) = În Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, la 1 martie, femeile leagă copiilor lor, indiferent de sex, la gât sau la mână, o monedă de argint sau de aur; moneda este prinsă cu un fir roşu sau cu un şnur împletit din fire de mătase roşii şi albe, sau dintr-un fir de arnici roşu şi unul din bumbac al…În Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, la 1 martie, femeile leagă copiilor lor, indiferent de sex, la gât sau la mână, o monedă de argint sau de aur; moneda este prinsă cu un fir roşu sau cu un şnur împletit din fire de mătase roşii şi albe, sau dintr-un fir de arnici roşu şi unul din bumbac alb; acest dar se numeşte, în Argeş şi Neamţ, mărţişor, în Dobrogea, mărţiguş, şi, în Prahova, marţ, scopul fiind ca micuţii să aibă noroc peste an, în Dâmboviţa, să fie sănătoşi şi curaţi ca argintul odată cu venirea primăverii, în Mehedinţi, Teleorman şi Argeş, iar peste vară să nu-i apuce frigurile, în Mehedinţi; mărţişorul se leagă copiilor dimineaţa, până a nu răsări soarele, în Prahova şi Suceava; în Mehedinţi, când este legat mărţişorul, mamele se feresc să fie văzute de vreo femeie gravidă, fiindcă se crede că li se pătează copiii pe ochi; unii copii poartă mărţişorul la gât timp de 12 zile, după aceea acesta este legat de ramurile unui pom tânăr; dacă în acel an pomului îi merge bine şi dă rod bogat, în Neamţ se crede că şi copilului îi va merge bine în viaţă; copiii din Gorj şi Suceava îl ţin la gât până când văd un pom înflorit şi atunci îl lasă pe ramurile acelui pom, ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului; alţi copii din Mehedinţi şi Gorj îl ţin până când înfloreşte porumbarul (Prunus spinosa L.) şi păducelul (Crataegus Oxyacantha L.) şi atunci mamele pun mărţişorul pe porumbar sau păducel, crezând că astfel copiii lor vor fi albi precum florile acestor plante; în Dobrogea, mărţişorul este ţinut până vin cocostârcii şi atunci îl aruncă după ei rostind: „Na-ţi negreţele/Şi dă-mi albeţele!”, dar în acest moment fetele nu trebuie să fie văzute de soare, pentru că le înnegreşte; în zonele Arad, Gorj, Ialomiţa, Brăila şi Dobrogea, există obiceiul ca mărţişorul să nu fie purtat doar de copiii, ci şi de fetele nemăritate şi chiar de către nevestele tinere, ca să nu le ardă soarele şi să li se păstreze pielea albă peste vară şi iarnă; se şi spune: „Cine poartă mărţişoare/Nu mai e pârlit de soare!”; fetele din zona Huşilor, ţin mărţişorul toată luna martie, când, în final, îl aşează pe ramurile unui trandafir, crezând că astfel vor fi roşii la faţă ca floarea acestui arbust; cu moneda, în Prahova, se cumpără vin, pâine albă şi caş, pe care le consumă împreună, considerându-se că astfel vor avea faţa albă precum caşul şi obrajii roşii ca vinul; în Suceava, mărţişorul este purtat până este auzit cântând cucul, când fetele dau foc şnurului şi îşi afumă gâtul cu el, înconjurându-l de trei ori; în Teleorman, mărţişorul este purtat până înfloresc vişinii pe ale căror crengi îl agaţă; în Banat, există obiceiul ca, în loc de mărţişoare, să se poarte şiraguri de mărgele; Un obicei legat de tradiţia Dochiei şi de celebrarea Anului Nou primăvara este Mărţişorul, care nu este altceva decât calendarul sau funia anului ce adună şi împleteşte cele 365 de zile ale anului în două anotimpuri, iarna şi vara, simbolizate de cele două fire colorate în alb şi roşu; în zona Bacăului, este atestat un şnur confecţionat din două fire de lână neagră şi albă, opoziţie cromatică obişnuită pentru perechile zi-noapte, iarnă-vară, lumină-întuneric; acesta se face cadou nu în ziua de 1 martie, ci în ziua când pe cer apare Luna Nouă, fiind încă un argument pentru existenţa unui străvechi calendar lunar în spaţiul carpatic; tot de sorginte lunară sunt şi ciclurile de zile care au la bază multipli de trei, cum ar fi zilele Babei de la începutul lunii martie; după tradiţie, şnurul se purta la mână şi nu era un atribut sau un privilegiu exclusiv al fetelor şi nevestelor, ci a fost un obiect ritual, care a devenit, în vremurile noastre, obiect de podoabă, purtat la gât sau pe piept; unele informaţii etnografice susţin că momentul când mărţişorul se purta legat la mână sau agăţat de gât era decis de apariţia pe cer a Lunii Noi, în cursul lunii martie; mărţişorul era făcut cadou şi pentru asigurarea sănătăţii, belşugului şi păstrarea frumuseţii de-a lungul anului; durata purtării mărţişorului varia în funcţie de zona etnografică: până la Mucenici (9 martie), Armindeni (1 mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viţei de vie, a măceşilor, a trandafirilor; prima mărturie descriptiv-explicativă a mărţişorului o lasă Iordache Golescu, care afirmă: „Mărţişorul este şi luna martie, dar şi o aţă împletită cu fir alb şi altul roşu care-l (iau) la gâtul, la mâinile copiilor, în luna martie, spre pază, spre depărtarea de orice boală, de deocheat, de fermecat”; unii copii poartă mărţişorul 12 zile la gât, după aceea îl leagă de ramura unui pom tânăr şi, dacă pomului îi merge bine în acel an, se crede că şi copilului îi va merge bine - Neamţ; alţii îl ţin la gât, până ce văd primul pom înflorit şi atunci îl lasă pe ramuri, ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului - Mehedinţi;Gorj;Suceava; este păstrat de copii, până ce vin berzele, copiii strigând după ele, aruncând mărţişorul în direcţia lor: „Na-ţi negreţele/Şi dă-mi albeţele!”; punerea sau legarea mărţişorului se întâmplă de regulă la 1 martie, dimineaţa, până a nu răsări soarele, şi îl practică toţi cei de parte feminină - Prahova; Suceava; obiceiul este propriu românilor; în săpăturile arheologice din România au fost descoperite mărţişoare vechi de peste 8.000 de ani, sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb şi roşu, care erau înşirate pe aţă şi purtate la gât; roşul semnifică focul, sângele şi soarele, care sunt atribuite vieţii, deci femeii care dă naştere vieţii; albul conotează limpezimea apelor, albul norilor, specifice înţelepciunii bărbatului; şnurul simbolizează schimbul de forţe vitale, care dau naştere viului, fiind şi azi simbol al sexelor şi se regăsesc şi la bradul de nuntă şi la cel de înmormântare, în „steagul” căluşarilor, în podoabele altor manifestări populare, precum Junii, Sâmbra oilor etc.; pentru a avea noroc tot anul, mărţişorul primit trebuie purtat cel puţin în ziua de 1 martie.vezi mai mult