Vatra MCP / Calendar Cultural / 20 Mai - Calendarul cultural al Romăniei

20 Mai în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 20 Mai. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 20 Mai, pe cei decedați în data de 20 Mai, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 20 Mai, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 20 Mai, este a 140-a zi, iar în anii bisecți este a 141-a zi. Mai, cunoscut ca „Florar”, este luna florilor și a sărbătorilor legate de fertilitate și belșug.

Evenimente și tradiții pe 20 Mai

20 mai este zi cu semnificație dublă: prăznuirea Sfinților Talaleu și Lidia, dar și începutul „zilelor dulci” din mai, când natura este în plină înflorire. În zona Bucovinei, femeile aduceau apă proaspătă de izvor și spălau icoanele din casă. Se spunea că azi trebuie să-ți limpezești gândurile și să te închini de trei ori în zori. Zi favorabilă pentru rugăciuni legate de sănătate și pentru legături strânse între membrii familiei. Se evitau certurile și drumurile în zadar.
Mai: 12345678910111213141516171819202122232425262728293031

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 20 Mai

Andrei CĂDERE, sculptor, scriitor

Andrei CĂDERE, sculptor, scriitor

S-a născut în data de 20 mai 1934 în , județul România.

Anul acesta se împlinesc 92 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din România

Constantin JIQUIDI, pictor, grafician

Constantin JIQUIDI, pictor, grafician

S-a născut în data de 20 mai 1865 în Iași, județul Iași.

Anul acesta se împlinesc 161 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Iași

Constantin BULAT, ceramist

Constantin BULAT, ceramist

S-a născut în data de 20 mai 1917 în Hârlău, județul Iași.

Anul acesta se împlinesc 109 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din Iași

Ioana ȘERBAN, pictor

Ioana ȘERBAN, pictor

S-a născut în data de 20 mai 1990 în Brăila, județul Brăila.

Anul acesta se împlinesc 36 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Brăila

Amelia Papazissu, maestra ţesăturilor în păr de capră

Amelia Papazissu, maestra ţesăturilor în păr de capră

S-a născut în data de 20 mai 1954 în Vintilă Vodă, județul Buzău.

Anul acesta se împlinesc 72 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Meșteri populari din Buzău

Constantin CĂNĂNĂU – arhitect al Bucureștiului interbelic

Constantin CĂNĂNĂU – arhitect al Bucureștiului interbelic

S-a născut în data de 20 mai 1888 în Roman, județul Neamț.

Anul acesta se împlinesc 138 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Necunoscut din Neamț

Ernest DONEAUD – arhitectul rafinamentului francez în Romania interbelica

Ernest DONEAUD – arhitectul rafinamentului francez în Romania interbelica

S-a născut în data de 20 mai 1879 în București, județul București.

Anul acesta se împlinesc 147 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Necunoscut din București

Stefan LIPOT, pictor

Stefan LIPOT, pictor

S-a născut în data de 20 mai 1975.

Anul acesta se împlinesc 51 ani de la nașterea sa.

Dorin APREUTESEI, pictor

Dorin APREUTESEI, pictor

S-a născut în data de 20 mai 1958 în Vaslui, județul Vaslui.

Anul acesta se împlinesc 68 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Vaslui

Artiști și oameni de cultură decedați în data de 20 Mai

Irma BRÓSZ, pictor

Irma BRÓSZ, pictor

A încetat din viață în data de 20 mai 1976 în Cluj-Napoca, județul Covasna.

Anul acesta se împlinesc 50 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Covasna

Romeo LIBERIS, pictor

Romeo LIBERIS, pictor

A încetat din viață în data de 20 mai 2025.

Anul acesta se împlinește 1 an de la trecerea sa în neființă.

József BENE, pictor

József BENE, pictor

A încetat din viață în data de 20 mai 1986 în județul Harghita.

Anul acesta se împlinesc 40 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din Harghita

Tradiții și Sărbători în data de 20 Mai

Nicio sărbătoare culturală înregistrată.

Știai că (în data de 20 Mai)

Nu avem potriviri exacte pentru ziua de azi. Iată câteva note din Mai, alese cât mai aproape de această dată.

Constantinopol (Documente, Emitenţi) = Vechea denumire a oraşului turcesc Istanbul. Nume originar-Byzantion. La 11 mai 330 împăratul Constantin îl transformă în Noua RomăVechea denumire a oraşului turcesc Istanbul. Nume originar-Byzantion. La 11 mai 330 împăratul Constantin îl transformă în Noua Romă

Manolache Costache Epureanu (Documente, Emitenţi) = Om politic conservator, 1820 - 1880. Premier al României, 1 mai - 26 decembrie 1870, 6 mai - 5 august 1876.Om politic conservator, 1820 - 1880. Premier al României, 1 mai - 26 decembrie 1870, 6 mai - 5 august 1876.

Mărţişor (Etnografie, Tipuri) = În Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, la 1 martie, femeile leagă copiilor lor, indiferent de sex, la gât sau la mână, o monedă de argint sau de aur; moneda este prinsă cu un fir roşu sau cu un şnur împletit din fire de mătase roşii şi albe, sau dintr-un fir de arnici roşu şi unul din bumbac al…În Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, la 1 martie, femeile leagă copiilor lor, indiferent de sex, la gât sau la mână, o monedă de argint sau de aur; moneda este prinsă cu un fir roşu sau cu un şnur împletit din fire de mătase roşii şi albe, sau dintr-un fir de arnici roşu şi unul din bumbac alb; acest dar se numeşte, în Argeş şi Neamţ, mărţişor, în Dobrogea, mărţiguş, şi, în Prahova, marţ, scopul fiind ca micuţii să aibă noroc peste an, în Dâmboviţa, să fie sănătoşi şi curaţi ca argintul odată cu venirea primăverii, în Mehedinţi, Teleorman şi Argeş, iar peste vară să nu-i apuce frigurile, în Mehedinţi; mărţişorul se leagă copiilor dimineaţa, până a nu răsări soarele, în Prahova şi Suceava; în Mehedinţi, când este legat mărţişorul, mamele se feresc să fie văzute de vreo femeie gravidă, fiindcă se crede că li se pătează copiii pe ochi; unii copii poartă mărţişorul la gât timp de 12 zile, după aceea acesta este legat de ramurile unui pom tânăr; dacă în acel an pomului îi merge bine şi dă rod bogat, în Neamţ se crede că şi copilului îi va merge bine în viaţă; copiii din Gorj şi Suceava îl ţin la gât până când văd un pom înflorit şi atunci îl lasă pe ramurile acelui pom, ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului; alţi copii din Mehedinţi şi Gorj îl ţin până când înfloreşte porumbarul (Prunus spinosa L.) şi păducelul (Crataegus Oxyacantha L.) şi atunci mamele pun mărţişorul pe porumbar sau păducel, crezând că astfel copiii lor vor fi albi precum florile acestor plante; în Dobrogea, mărţişorul este ţinut până vin cocostârcii şi atunci îl aruncă după ei rostind: „Na-ţi negreţele/Şi dă-mi albeţele!”, dar în acest moment fetele nu trebuie să fie văzute de soare, pentru că le înnegreşte; în zonele Arad, Gorj, Ialomiţa, Brăila şi Dobrogea, există obiceiul ca mărţişorul să nu fie purtat doar de copiii, ci şi de fetele nemăritate şi chiar de către nevestele tinere, ca să nu le ardă soarele şi să li se păstreze pielea albă peste vară şi iarnă; se şi spune: „Cine poartă mărţişoare/Nu mai e pârlit de soare!”; fetele din zona Huşilor, ţin mărţişorul toată luna martie, când, în final, îl aşează pe ramurile unui trandafir, crezând că astfel vor fi roşii la faţă ca floarea acestui arbust; cu moneda, în Prahova, se cumpără vin, pâine albă şi caş, pe care le consumă împreună, considerându-se că astfel vor avea faţa albă precum caşul şi obrajii roşii ca vinul; în Suceava, mărţişorul este purtat până este auzit cântând cucul, când fetele dau foc şnurului şi îşi afumă gâtul cu el, înconjurându-l de trei ori; în Teleorman, mărţişorul este purtat până înfloresc vişinii pe ale căror crengi îl agaţă; în Banat, există obiceiul ca, în loc de mărţişoare, să se poarte şiraguri de mărgele; Un obicei legat de tradiţia Dochiei şi de celebrarea Anului Nou primăvara este Mărţişorul, care nu este altceva decât calendarul sau funia anului ce adună şi împleteşte cele 365 de zile ale anului în două anotimpuri, iarna şi vara, simbolizate de cele două fire colorate în alb şi roşu; în zona Bacăului, este atestat un şnur confecţionat din două fire de lână neagră şi albă, opoziţie cromatică obişnuită pentru perechile zi-noapte, iarnă-vară, lumină-întuneric; acesta se face cadou nu în ziua de 1 martie, ci în ziua când pe cer apare Luna Nouă, fiind încă un argument pentru existenţa unui străvechi calendar lunar în spaţiul carpatic; tot de sorginte lunară sunt şi ciclurile de zile care au la bază multipli de trei, cum ar fi zilele Babei de la începutul lunii martie; după tradiţie, şnurul se purta la mână şi nu era un atribut sau un privilegiu exclusiv al fetelor şi nevestelor, ci a fost un obiect ritual, care a devenit, în vremurile noastre, obiect de podoabă, purtat la gât sau pe piept; unele informaţii etnografice susţin că momentul când mărţişorul se purta legat la mână sau agăţat de gât era decis de apariţia pe cer a Lunii Noi, în cursul lunii martie; mărţişorul era făcut cadou şi pentru asigurarea sănătăţii, belşugului şi păstrarea frumuseţii de-a lungul anului; durata purtării mărţişorului varia în funcţie de zona etnografică: până la Mucenici (9 martie), Armindeni (1 mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viţei de vie, a măceşilor, a trandafirilor; prima mărturie descriptiv-explicativă a mărţişorului o lasă Iordache Golescu, care afirmă: „Mărţişorul este şi luna martie, dar şi o aţă împletită cu fir alb şi altul roşu care-l (iau) la gâtul, la mâinile copiilor, în luna martie, spre pază, spre depărtarea de orice boală, de deocheat, de fermecat”; unii copii poartă mărţişorul 12 zile la gât, după aceea îl leagă de ramura unui pom tânăr şi, dacă pomului îi merge bine în acel an, se crede că şi copilului îi va merge bine - Neamţ; alţii îl ţin la gât, până ce văd primul pom înflorit şi atunci îl lasă pe ramuri, ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului - Mehedinţi;Gorj;Suceava; este păstrat de copii, până ce vin berzele, copiii strigând după ele, aruncând mărţişorul în direcţia lor: „Na-ţi negreţele/Şi dă-mi albeţele!”; punerea sau legarea mărţişorului se întâmplă de regulă la 1 martie, dimineaţa, până a nu răsări soarele, şi îl practică toţi cei de parte feminină - Prahova; Suceava; obiceiul este propriu românilor; în săpăturile arheologice din România au fost descoperite mărţişoare vechi de peste 8.000 de ani, sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb şi roşu, care erau înşirate pe aţă şi purtate la gât; roşul semnifică focul, sângele şi soarele, care sunt atribuite vieţii, deci femeii care dă naştere vieţii; albul conotează limpezimea apelor, albul norilor, specifice înţelepciunii bărbatului; şnurul simbolizează schimbul de forţe vitale, care dau naştere viului, fiind şi azi simbol al sexelor şi se regăsesc şi la bradul de nuntă şi la cel de înmormântare, în „steagul” căluşarilor, în podoabele altor manifestări populare, precum Junii, Sâmbra oilor etc.; pentru a avea noroc tot anul, mărţişorul primit trebuie purtat cel puţin în ziua de 1 martie.vezi mai mult

Muntenegru (Documente, Emitenţi) = Stat în sud estul Europei, una dintre ultimele componente non-sârbeşti a Iugoslaviei. Până în 21 mai 2006, în uniune cu Serbia. Independent din 3 iunie 2006. Cel mai recent stat independent din lume.Stat în sud estul Europei, una dintre ultimele componente non-sârbeşti a Iugoslaviei. Până în 21 mai 2006, în uniune cu Serbia. Independent din 3 iunie 2006. Cel mai recent stat independent din lume.

GNOME-RHONE (Ştiinţă şi tehnică, Producători) = "Gnome et Rhone". Societate franceză specializată în producerea şi comercializarea de motoare pentru industria aviatică, fondată în 1905 de către fraţii Louis şi Laurant Seguin sub denumirea "Societe des Moteurs Gnome", devenită în 1915 "Societe des Moteurs Le Rhone" iar din 12 aprilie 1915 "Societe…"Gnome et Rhone". Societate franceză specializată în producerea şi comercializarea de motoare pentru industria aviatică, fondată în 1905 de către fraţii Louis şi Laurant Seguin sub denumirea "Societe des Moteurs Gnome", devenită în 1915 "Societe des Moteurs Le Rhone" iar din 12 aprilie 1915 "Societe Gnome et Rhone". Între 1905 şi 1945 societatea devine cunoscută prin proiectarea, construirea şi dezvoltarea de motoare aviatice radiale, bazate pe funcţionarea unui sistem de cilindri cu piston amplasaţi în stea, răcirea motorului fiind bazată prin circulaţia continuă a unui jet de aer printr-un sistem de supape. Acest tip de motor devine emblematic pentru definirea sistemelor de propulsie ale avioanelor din perioada celor două războaie mondiale şi din perioada interbelică. Sfârşitul societăţii se datorează introducerii treptate în exploatare a motoarelor cu reacţie după 1945, în baza inovaţiilor germane din a doua jumătate a celui de-al doilea război mondial. În 29 mai 1945 societatea este naţionalizată sub denumirea "Societe Nationale d'Etude et des Constructions des Moteurs d'Aviation" (SNECMA). Au fost vândute licenţe originale către sovietici, italieni, britanici etc.vezi mai mult