Vatra MCP / Calendar Cultural / 10 Mai - Calendarul cultural al Romăniei

10 Mai în Cultura românească

Descoperă reperele culturale ale zilei de 10 Mai. Află personalitățile și pe cei născuți pe data de 10 Mai, pe cei decedați în data de 10 Mai, precum și sărbătorile, tradițiile și aniversările zilei de 10 Mai, semnificațiile acestei zile în calendarul cultural românesc.
În calendarul gregorian (adoptat în anul 1919), 10 Mai, este a 130-a zi, iar în anii bisecți este a 131-a zi. Mai, cunoscut ca „Florar”, este luna florilor și a sărbătorilor legate de fertilitate și belșug.

Evenimente și tradiții pe 10 Mai

10 mai este o zi simbolică: în perioada regalității, era Ziua Națională a României. Este și pomenirea Sfântului Simon Zilotul. În tradiția populară, această zi era ținută pentru noroc și cinste. În Muntenia, oamenii își lustriau pantofii, curățau hainele de sărbătoare și se duceau în vizite, ca semn de respect și onoare. Se spunea că orice gest de generozitate făcut azi se va întoarce înzecit. Zi bună pentru promisiuni și angajamente asumate cu inima deschisă.
Mai: 12345678910111213141516171819202122232425262728293031

Artiști și oameni de cultură născuți în data de 10 Mai

Costin PETRESCU, pictor, frescar

Costin PETRESCU, pictor, frescar

S-a născut în data de 10 mai 1872 în Pitești, județul Argeș.

Anul acesta se împlinesc 154 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Argeș

Jebeleanu Florica CORDESCU, pictor, grafician

Jebeleanu Florica CORDESCU, pictor, grafician

S-a născut în data de 10 mai 1913 în Constanța, județul Constanța.

Anul acesta se împlinesc 113 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Constanța

Victor Vladimir CIOBANU, pictor, grafician

Victor Vladimir CIOBANU, pictor, grafician

S-a născut în data de 10 mai 1940 în , județul Basarabia.

Anul acesta se împlinesc 86 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Basarabia

Vasile CELMARE, pictor

Vasile CELMARE, pictor

S-a născut în data de 10 mai 1931 în Breaza de Sus, județul Prahova.

Anul acesta se împlinesc 95 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Prahova

Vasile TRĂISTARIU, pictor

Vasile TRĂISTARIU, pictor

S-a născut în data de 10 mai 1975 în Piatra-Neamț, județul Neamț.

Anul acesta se împlinesc 51 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Neamț

Vasile FUIOREA, pictor

Vasile FUIOREA, pictor

S-a născut în data de 10 mai 1972 în Peștișani, județul Gorj.

Anul acesta se împlinesc 54 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Gorj

Cezara MORARU, pictor

Cezara MORARU, pictor

S-a născut în data de 10 mai 1994 în Iași, județul Iași.

Anul acesta se împlinesc 32 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Iași

Marius BARB (BARBONE), pictor

Marius BARB (BARBONE), pictor

S-a născut în data de 10 mai 1968 în Lupșa, județul Alba.

Anul acesta se împlinesc 58 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Alba

Mircea Mihail GHIORGHIU, pictor

Mircea Mihail GHIORGHIU, pictor

S-a născut în data de 10 mai 1953 în , județul Dolj.

Anul acesta se împlinesc 73 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Dolj

Cristina BOLBOREA, ceramist

Cristina BOLBOREA, ceramist

S-a născut în data de 10 mai 1956 în București, județul București.

Anul acesta se împlinesc 70 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Sculptori români din București

Florenţa IONESCU, pictor

Florenţa IONESCU, pictor

S-a născut în data de 10 mai 1946 în Iași, județul Iași.

Anul acesta se împlinesc 80 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Iași

Victor FRIMU, pictor

Victor FRIMU, pictor

S-a născut în data de 10 mai 1989 în , județul Basarabia.

Anul acesta se împlinesc 37 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Basarabia

Elena SZERVACZIUS, pictor

Elena SZERVACZIUS, pictor

S-a născut în data de 10 mai 1932 în Gâlgău, județul Sălaj.

Anul acesta se împlinesc 94 ani de la nașterea sa.

→ Vezi alți Pictori români din Sălaj

Artiști și oameni de cultură decedați în data de 10 Mai

Vida Gheza. Sculptorul care a împletit realismul cu mitologia

Vida Gheza. Sculptorul care a împletit realismul cu mitologia

A încetat din viață în data de 10 mai 1980 în județul Maramureș.

Anul acesta se împlinesc 46 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Sculptori români din Maramureș

Dan Horațiu Panait, pictor

Dan Horațiu Panait, pictor

A încetat din viață în data de 10 mai 2023 în județul România.

Anul acesta se împlinesc 3 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Pictori români din România

Naum CORCESCU, sculptor

Naum CORCESCU, sculptor

A încetat din viață în data de 10 mai 1989 în București, județul Basarabia.

Anul acesta se împlinesc 37 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Sculptori români din Basarabia

Mancas Virgil, pictor

Mancas Virgil, pictor

A încetat din viață în data de 10 mai 2019.

Anul acesta se împlinesc 7 ani de la trecerea sa în neființă.

Octav DOICESCU – arhitect modernist, profesor universitar

Octav DOICESCU – arhitect modernist, profesor universitar

A încetat din viață în data de 10 mai 1981 în București, județul Brăila.

Anul acesta se împlinesc 45 ani de la trecerea sa în neființă.

→ Vezi alți Necunoscut din Brăila

Tradiții și Sărbători în data de 10 Mai

Nicio sărbătoare culturală înregistrată.

Știai că (în data de 10 Mai)

Nu avem potriviri exacte pentru ziua de azi. Iată câteva note din Mai, alese cât mai aproape de această dată.

Manolache Costache Epureanu (Documente, Emitenţi) = Om politic conservator, 1820 - 1880. Premier al României, 1 mai - 26 decembrie 1870, 6 mai - 5 august 1876.Om politic conservator, 1820 - 1880. Premier al României, 1 mai - 26 decembrie 1870, 6 mai - 5 august 1876.

Mărţişor (Etnografie, Tipuri) = În Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, la 1 martie, femeile leagă copiilor lor, indiferent de sex, la gât sau la mână, o monedă de argint sau de aur; moneda este prinsă cu un fir roşu sau cu un şnur împletit din fire de mătase roşii şi albe, sau dintr-un fir de arnici roşu şi unul din bumbac al…În Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, la 1 martie, femeile leagă copiilor lor, indiferent de sex, la gât sau la mână, o monedă de argint sau de aur; moneda este prinsă cu un fir roşu sau cu un şnur împletit din fire de mătase roşii şi albe, sau dintr-un fir de arnici roşu şi unul din bumbac alb; acest dar se numeşte, în Argeş şi Neamţ, mărţişor, în Dobrogea, mărţiguş, şi, în Prahova, marţ, scopul fiind ca micuţii să aibă noroc peste an, în Dâmboviţa, să fie sănătoşi şi curaţi ca argintul odată cu venirea primăverii, în Mehedinţi, Teleorman şi Argeş, iar peste vară să nu-i apuce frigurile, în Mehedinţi; mărţişorul se leagă copiilor dimineaţa, până a nu răsări soarele, în Prahova şi Suceava; în Mehedinţi, când este legat mărţişorul, mamele se feresc să fie văzute de vreo femeie gravidă, fiindcă se crede că li se pătează copiii pe ochi; unii copii poartă mărţişorul la gât timp de 12 zile, după aceea acesta este legat de ramurile unui pom tânăr; dacă în acel an pomului îi merge bine şi dă rod bogat, în Neamţ se crede că şi copilului îi va merge bine în viaţă; copiii din Gorj şi Suceava îl ţin la gât până când văd un pom înflorit şi atunci îl lasă pe ramurile acelui pom, ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului; alţi copii din Mehedinţi şi Gorj îl ţin până când înfloreşte porumbarul (Prunus spinosa L.) şi păducelul (Crataegus Oxyacantha L.) şi atunci mamele pun mărţişorul pe porumbar sau păducel, crezând că astfel copiii lor vor fi albi precum florile acestor plante; în Dobrogea, mărţişorul este ţinut până vin cocostârcii şi atunci îl aruncă după ei rostind: „Na-ţi negreţele/Şi dă-mi albeţele!”, dar în acest moment fetele nu trebuie să fie văzute de soare, pentru că le înnegreşte; în zonele Arad, Gorj, Ialomiţa, Brăila şi Dobrogea, există obiceiul ca mărţişorul să nu fie purtat doar de copiii, ci şi de fetele nemăritate şi chiar de către nevestele tinere, ca să nu le ardă soarele şi să li se păstreze pielea albă peste vară şi iarnă; se şi spune: „Cine poartă mărţişoare/Nu mai e pârlit de soare!”; fetele din zona Huşilor, ţin mărţişorul toată luna martie, când, în final, îl aşează pe ramurile unui trandafir, crezând că astfel vor fi roşii la faţă ca floarea acestui arbust; cu moneda, în Prahova, se cumpără vin, pâine albă şi caş, pe care le consumă împreună, considerându-se că astfel vor avea faţa albă precum caşul şi obrajii roşii ca vinul; în Suceava, mărţişorul este purtat până este auzit cântând cucul, când fetele dau foc şnurului şi îşi afumă gâtul cu el, înconjurându-l de trei ori; în Teleorman, mărţişorul este purtat până înfloresc vişinii pe ale căror crengi îl agaţă; în Banat, există obiceiul ca, în loc de mărţişoare, să se poarte şiraguri de mărgele; Un obicei legat de tradiţia Dochiei şi de celebrarea Anului Nou primăvara este Mărţişorul, care nu este altceva decât calendarul sau funia anului ce adună şi împleteşte cele 365 de zile ale anului în două anotimpuri, iarna şi vara, simbolizate de cele două fire colorate în alb şi roşu; în zona Bacăului, este atestat un şnur confecţionat din două fire de lână neagră şi albă, opoziţie cromatică obişnuită pentru perechile zi-noapte, iarnă-vară, lumină-întuneric; acesta se face cadou nu în ziua de 1 martie, ci în ziua când pe cer apare Luna Nouă, fiind încă un argument pentru existenţa unui străvechi calendar lunar în spaţiul carpatic; tot de sorginte lunară sunt şi ciclurile de zile care au la bază multipli de trei, cum ar fi zilele Babei de la începutul lunii martie; după tradiţie, şnurul se purta la mână şi nu era un atribut sau un privilegiu exclusiv al fetelor şi nevestelor, ci a fost un obiect ritual, care a devenit, în vremurile noastre, obiect de podoabă, purtat la gât sau pe piept; unele informaţii etnografice susţin că momentul când mărţişorul se purta legat la mână sau agăţat de gât era decis de apariţia pe cer a Lunii Noi, în cursul lunii martie; mărţişorul era făcut cadou şi pentru asigurarea sănătăţii, belşugului şi păstrarea frumuseţii de-a lungul anului; durata purtării mărţişorului varia în funcţie de zona etnografică: până la Mucenici (9 martie), Armindeni (1 mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viţei de vie, a măceşilor, a trandafirilor; prima mărturie descriptiv-explicativă a mărţişorului o lasă Iordache Golescu, care afirmă: „Mărţişorul este şi luna martie, dar şi o aţă împletită cu fir alb şi altul roşu care-l (iau) la gâtul, la mâinile copiilor, în luna martie, spre pază, spre depărtarea de orice boală, de deocheat, de fermecat”; unii copii poartă mărţişorul 12 zile la gât, după aceea îl leagă de ramura unui pom tânăr şi, dacă pomului îi merge bine în acel an, se crede că şi copilului îi va merge bine - Neamţ; alţii îl ţin la gât, până ce văd primul pom înflorit şi atunci îl lasă pe ramuri, ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului - Mehedinţi;Gorj;Suceava; este păstrat de copii, până ce vin berzele, copiii strigând după ele, aruncând mărţişorul în direcţia lor: „Na-ţi negreţele/Şi dă-mi albeţele!”; punerea sau legarea mărţişorului se întâmplă de regulă la 1 martie, dimineaţa, până a nu răsări soarele, şi îl practică toţi cei de parte feminină - Prahova; Suceava; obiceiul este propriu românilor; în săpăturile arheologice din România au fost descoperite mărţişoare vechi de peste 8.000 de ani, sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb şi roşu, care erau înşirate pe aţă şi purtate la gât; roşul semnifică focul, sângele şi soarele, care sunt atribuite vieţii, deci femeii care dă naştere vieţii; albul conotează limpezimea apelor, albul norilor, specifice înţelepciunii bărbatului; şnurul simbolizează schimbul de forţe vitale, care dau naştere viului, fiind şi azi simbol al sexelor şi se regăsesc şi la bradul de nuntă şi la cel de înmormântare, în „steagul” căluşarilor, în podoabele altor manifestări populare, precum Junii, Sâmbra oilor etc.; pentru a avea noroc tot anul, mărţişorul primit trebuie purtat cel puţin în ziua de 1 martie.vezi mai mult

Constantinopol (Documente, Emitenţi) = Vechea denumire a oraşului turcesc Istanbul. Nume originar-Byzantion. La 11 mai 330 împăratul Constantin îl transformă în Noua RomăVechea denumire a oraşului turcesc Istanbul. Nume originar-Byzantion. La 11 mai 330 împăratul Constantin îl transformă în Noua Romă

Muntenegru (Documente, Emitenţi) = Stat în sud estul Europei, una dintre ultimele componente non-sârbeşti a Iugoslaviei. Până în 21 mai 2006, în uniune cu Serbia. Independent din 3 iunie 2006. Cel mai recent stat independent din lume.Stat în sud estul Europei, una dintre ultimele componente non-sârbeşti a Iugoslaviei. Până în 21 mai 2006, în uniune cu Serbia. Independent din 3 iunie 2006. Cel mai recent stat independent din lume.

GNOME-RHONE (Ştiinţă şi tehnică, Producători) = "Gnome et Rhone". Societate franceză specializată în producerea şi comercializarea de motoare pentru industria aviatică, fondată în 1905 de către fraţii Louis şi Laurant Seguin sub denumirea "Societe des Moteurs Gnome", devenită în 1915 "Societe des Moteurs Le Rhone" iar din 12 aprilie 1915 "Societe…"Gnome et Rhone". Societate franceză specializată în producerea şi comercializarea de motoare pentru industria aviatică, fondată în 1905 de către fraţii Louis şi Laurant Seguin sub denumirea "Societe des Moteurs Gnome", devenită în 1915 "Societe des Moteurs Le Rhone" iar din 12 aprilie 1915 "Societe Gnome et Rhone". Între 1905 şi 1945 societatea devine cunoscută prin proiectarea, construirea şi dezvoltarea de motoare aviatice radiale, bazate pe funcţionarea unui sistem de cilindri cu piston amplasaţi în stea, răcirea motorului fiind bazată prin circulaţia continuă a unui jet de aer printr-un sistem de supape. Acest tip de motor devine emblematic pentru definirea sistemelor de propulsie ale avioanelor din perioada celor două războaie mondiale şi din perioada interbelică. Sfârşitul societăţii se datorează introducerii treptate în exploatare a motoarelor cu reacţie după 1945, în baza inovaţiilor germane din a doua jumătate a celui de-al doilea război mondial. În 29 mai 1945 societatea este naţionalizată sub denumirea "Societe Nationale d'Etude et des Constructions des Moteurs d'Aviation" (SNECMA). Au fost vândute licenţe originale către sovietici, italieni, britanici etc.vezi mai mult