Leon Coruț – făuritorul de clopuri cu păun de la Salva, Bistrița-Năsăud

Localitatea Salva este renumită ca loc de naștere al tradiției clopurilor cu păun, în continuare rare, deoarece la confecționarea acestora sunt necesare între 300 și 700 de pene de păun. Clopul se poartă numai de către feciori, iar în funcție de numărul de rânduri (între 3 și 7), acesta este un semn al bogăției celui care îl poartă. După căsătorie, bărbatul oferă păunul fratelui său, sau îl vinde unui alt flăcău.Aici s-a născut în anul 1931 meșterul Leon Coruț, care a început să lucreze clopuri cu păun încă de la vârsta de 15 ani. Deși tatăl său creștea cu drag…

Detalii

Constantin C. Bănacu – Cojocarul-poet din Bărbătești, Vâlcea

Constantin C. Bănacu s-a născut în anul 1904, în comuna Vâlceană Bărbătești, unde, încă de mic copil, a luat acul în mână și a deprins meșteșugul cojocăritului de la tatăl său, Constantin N. Bănacu, la rândul său cunoscut în toate satele din jur pentru cojoacele care îi ieșeau din mâini. Moștenind pasiunea și talentul pentru cojocărit de la străbunii săi, Constantin C. Bănacu a lucrat în deosebi pieptare înfundate bărbătești și femeiești, pieptare despicate în față, căciuli pentru femei și copii, dar și cojoace brodate bogat cu elemente decorative deosebite. Piesele sale, lucrate cu iscusință, l-au făcut cunoscut în țară,…

Detalii

Anuța Pop a Osului – maestra războiului de țesut de la Săpânța, Maramureș

Anuța Pop a Osului s-a născut în anul 1930 la Săpânța, unde a trăit și a creat toată viața, în căsuța sa cu numărul 257 în poartă.„A învățat să țeasă și să coasă de la mamă și bunică, continuând tradiția sau înnoind repertoriul moștenit” , mai târziu învățând să făurească piese cu broderie pe piele de la cojocăreasa Irina Pop a lui Colțun.Cusutul și țesutul nu au fost o simplă pasiune pentru Anuța Pop a Osului, ci mijlocul său de trai, ea lucrând atât pentru doritorii din comună sau chiar din alte părți ale țării, precum și pentru cooperația meșteșugărească…

Detalii

Petre Iacovoiu meșterul vâlcean al lingurilor de lemn

Meșteșugarul vâlcean s-a născut in anul 1911, în satul Urșani unde își petrece copilăria. Acesta ia contact pentru prima oară cu arta meșteșugului după ce se căsătorește și se stabilește în Tănasești. Localitate care astăzi face parte din orașul Horezu.La început meșterul se axează pe confecționarea obiectelor mici din lemn: furci de tors, “ciumage” pe care le ornează cu motive precum: funia, obiecte geometrice, etc. Mai târziu, Petre Iacovoiu este angajat la mănăstirea Bistrița. Acesta se ocupă cu confecționarea lingurilor de lemn și cu ornamentarea lor cu crestături. Timp de patru ani, meșterul are ocazia să cunoască o mare diversitate…

Detalii

Nicolae Cernat – Maestrul sculpturii în lemn din Șușag, Alba

Nicolae Cernat s-a născut în anul 1892 la Șușag, în județul Alba, unde a trăit și a creat până la sfârșitul vieții, în anul 1986, micile obiecte sculptate de acesta din lemn devenind o emblemă a locului. Deși din copilărie meșterul îndrăgea sculptura în lemn, din mâinile lui ieșind, chiar de pe atunci, mici obiecte decorative create din lemn de brad, stejar sau ulm, viața nu i-a permis dintotdeauna să trăiască din arta sa. Nicolae Cernat a lucrat ca pădurar, iar abia după ieșirea la pensie a putut să își dedice timpul creației sale și și-a petrecut bătrânețile cu spiţuluşul…

Detalii

Gheorghe Borodi – sculptorul porților din Sighetu Marmației

Născut în 1917 în Sighetu Marmației, Gheorghe Borodi a moștenit pasiunea pentru frumos și talentul pentru sculptură de la tatăl său, un cioban simplu care lucra „bote împchistrite” (bâte ciobănești ornamentate), „cojălci împchistrite” (furci de tors ornamentate) și „jașcauă împchistrite” (pungi de piele de oaie decorate cu baiere răsucite din fire multicolore cu ciucuri).Cu toate acestea, Borodi a învățat singur măiestria lucrului cu securea, barda și dalta, singurele instrumente folosite de meșter în arta lui. El s-a inspirat din cele trei porți decorate rămase în zonă, care i-au servit ca model pentru motivele „funia răsucită” și „rozeta” .Chiar meșterul spunea,…

Detalii

Sculptorul Nicolae Nica, gânditorul, desenatorul, executorul

Nicolae Nica s-a născut în anul 1917, în satul Chilia, com. Făgețelu, jud. Olt.Binecunoscut în țară și străinatate, Nicolae Nica, decedat in data de 8 iulie 2014, a fost un veritabil artist popular.Şi-a descoperit dragostea pentru sculptura în lemn datorită tatălui său, care i-a împărtăşit primele secrete ale lemnului. Ulterior, în majoritatea lucrărilor sale, Nicolae Nica a recreat fragmente din lumea satului, cu meşteşugurile şi tradiţiile sale. Meşterul din Făgeţelu a avut, de-a lungul timpului, numeroase expoziţii personale şi a participat la şi mai multe asemenea manifestări de grup, simpozioane sau târguri ale meşterilor populari. Premiile obţinute şi valoarea creaţiilor…

Detalii

Vasile Găman, meșter popular, sculptor, restaurator

Meșterul Vasile Găman s-a născut în anul 1936, în satul Lunca, comuna Vînători-Neamt.A absolvit Școala de Artă si Meserii din Târgu Neamț, în 1954, iar meșteșugurile practicate sunt: sculptură în lemn, tâmplărie si dulgherie.Dedicându-se în totalitate lucrului în lemn şi colecționării de obiecte şi unelte care amintesc de viaţa satului românesc, meşterul a reuşit prin munca sa de o viaţă să expună lucrările sale şi colecţia într-o casă-muzeu. În cei 40 de ani de muncă, Vasile Găman s-a dedicat în totalitate sculpturii, iar talentul şi munca i-au fost recunoscute de-a lungul timpului şi l-au impus ca membru de marcă al…

Detalii

Constantin Perța, Meșterul sihastru al Apusenilor

Unul dintre cei mai renumiți meșteri populari, moș Costică, așa cum îi spunea toată lumea, a trăit între anii 1938 și 2016. Acesta s-a bucurat de o recunoaștere pe plan național și internațional fiind propus și primit ca membru în Academia Artelor Tradiționale de la Muzeul ASTRA din Sibiu, iar în anul 2011 a fost declarat Tezaur Uman Viu într-un proiect al UNESCO de salvgardare a patrimoniului material și imaterial mondial. În anul 2015, cu un an înainte de decesul său, a fost decorat de Președintele României pentru merite culturale deosebite. Constantin Perța s-a născut la poalele munților în anul…

Detalii

Ioan Țiplea, meșterul porților maramureșene

Autor al numeroase porți din localitățile Cornești, Hoteni, Breb, Budești, Sighetul Marmației, Valea Porcului (astăzi Valea Stejarului – n.n.) și Berbești, Ion Gavrilă Țiplea, cunoscut și ca Ioan al lui Ștefan, originar din comuna Ferești, s-a născut în anul 1909.S-a remarcat lucrând porți maramureșene, cele mai cunoscute din lucrările sale fiind porțile „cu colaci” și porțile „fără scut”, deci cu trei stâlpi. Elementele decorative preferate de acesta erau: „funia” (torsada) amplasată pe mijlocul stâlpului și „rozeta” pe care obișnuia să o numească „colaci”.Ioan Țiplea nu a deprins meșteșugului de la tatăl său, și nici de la vreun meșter din sat…

Detalii