Irina Șteț – maestra cergilor maramureșene de la Săpânța

Irina Șteț, cunoscută și ca Irina lui Ion al lui Săvulea s-a remarcat printre țesătoarele din Săpânța pentru cergile sale, bogat decorate și colorate.Țesătură groasă de lână, bogat ornamentată, care servește la învelit sau care se așterne pe pat, cerga a devenit, în timp, un simbol al tradiției maramureșene.Irina Șteț a învățat tainele țesutului de la bunica și mama sa, participând, încă din copilărie, la făurirea diverselor piese textile tradiționale și a transmis, la rându-i, meșteșugul fetelor sale. Maestra țesătoare a lucrat piesele textile clasice, pe care femeile maramureșene le făceau din străbuni: cămăși, zadii, cioareci, lecrice (haină de iarnă…

Detalii

Anuța Pop a Osului – maestra războiului de țesut de la Săpânța, Maramureș

Anuța Pop a Osului s-a născut în anul 1930 la Săpânța, unde a trăit și a creat toată viața, în căsuța sa cu numărul 257 în poartă.„A învățat să țeasă și să coasă de la mamă și bunică, continuând tradiția sau înnoind repertoriul moștenit” , mai târziu învățând să făurească piese cu broderie pe piele de la cojocăreasa Irina Pop a lui Colțun.Cusutul și țesutul nu au fost o simplă pasiune pentru Anuța Pop a Osului, ci mijlocul său de trai, ea lucrând atât pentru doritorii din comună sau chiar din alte părți ale țării, precum și pentru cooperația meșteșugărească…

Detalii

Gheorghe Borodi – sculptorul porților din Sighetu Marmației

Născut în 1917 în Sighetu Marmației, Gheorghe Borodi a moștenit pasiunea pentru frumos și talentul pentru sculptură de la tatăl său, un cioban simplu care lucra „bote împchistrite” (bâte ciobănești ornamentate), „cojălci împchistrite” (furci de tors ornamentate) și „jașcauă împchistrite” (pungi de piele de oaie decorate cu baiere răsucite din fire multicolore cu ciucuri).Cu toate acestea, Borodi a învățat singur măiestria lucrului cu securea, barda și dalta, singurele instrumente folosite de meșter în arta lui. El s-a inspirat din cele trei porți decorate rămase în zonă, care i-au servit ca model pentru motivele „funia răsucită” și „rozeta” .Chiar meșterul spunea,…

Detalii

Cornel Sitar, continuatorul a peste 80 de ani de ceramică

Cornel Sitar a fost un meşter popular şi provenit din zona Baia Mare.A învăţat olăritul de la părinţii săi, familia având o tradiţie de peste 80 de ani în ceramică.Olarul Cornel Sitar aparţine, astfel, unei faimoase familii de olari care prin valoarea deosebită a ceramicii lor au ocupat o poziţie importantă în ţară.Promotorii au fost Florica şi Petru Sitar (părinţii olarului de azi), doi olari înzestraţi cu sensibilitate, talent şi pentru care meşteşugul a devenit artă.A lucrat cu roata olarului din 1962, de la vârsta de 13 ani. Anual, a realizat peste 12.000 de piese din ceramică, fiind în prezent…

Detalii

Ioan Țiplea, meșterul porților maramureșene

Autor al numeroase porți din localitățile Cornești, Hoteni, Breb, Budești, Sighetul Marmației, Valea Porcului (astăzi Valea Stejarului – n.n.) și Berbești, Ion Gavrilă Țiplea, cunoscut și ca Ioan al lui Ștefan, originar din comuna Ferești, s-a născut în anul 1909.S-a remarcat lucrând porți maramureșene, cele mai cunoscute din lucrările sale fiind porțile „cu colaci” și porțile „fără scut”, deci cu trei stâlpi. Elementele decorative preferate de acesta erau: „funia” (torsada) amplasată pe mijlocul stâlpului și „rozeta” pe care obișnuia să o numească „colaci”.Ioan Țiplea nu a deprins meșteșugului de la tatăl său, și nici de la vreun meșter din sat…

Detalii

Casa memorială Ioan Stan Pătraș, Săpânța, județul Maramureș

Meșterul popular Ioan Stan Pătraș este cel care a sculptat și pictat crucile din Cimitirul Vesel – cele care au transformat un loc trist în atracția turistică de azi.Casa memorială situată pe o stradă lăturalnică, la circa 200 metri de Cimitirul Vesel, este o casă de lemn, cu pridvor, curte, un atelier.Se pot vedea două încăperi în care sunt expuse lucrări realizate de meșter.Succesorul lui Ioan Stan Pătraș, Dumitru Pop este cel care are grijă de muzeu, cel care continuă îndeletnicirile legate de sculptură și pictură. Dumitru Pop afirma despre începuturile crucilor din Cimitirul Vesel: “(…) a murit un tânăr…

Detalii

Cimitirul Vesel, Săpânța, Maramureș

Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate.În 1935, sculptorul în lemn Stan Ioan Patras a avut ideea înființării unui altfel de cimitir, unic în România și în lume, care să reflecte viața și personalitatea celui decedat într-o prezentare mai veselă. Inițiativa să a avut că efect înființarea Cimitirului Vesel din Săpânța.Fiecare cruce prezintă în partea superioară o imagine sculptată care evocă un moment important din viața celui decedat. Sub această imagine, scurte poezii sau texte rimate descriu cu umor, în…

Detalii

Biserica de lemn Poienile Izei, Maramureș

Cunoscută și ca biserica de lemn din Poienile Glodului, biserica se află în Maramureșul istoric și a fost construită în 1632 de obștea satului.Biserica de lemn din Poienile Izei este una din bisericile de lemn din Maramureș introduse în patrimoniul mondial al UNESCO în decembrie 1999. Biserica are plan dreptunghiular cu pridvor pe vest și absida altarului rectangulară, în retragere. Este luminată de ferestre pe două niveluri și are acoperiș cu dublă poală și turn-clopotniță pe pronaos, cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura bisericii din Poienile Izei, executatǎ în 1794 de…

Detalii

Casa Memorială Ilie Lazăr, Giuleşti, Maramureş

Monument de arhitectură tradițională, a aparţinut iniţial protopopului greco-catolic Vasile Mihalyi şi a fost edificată în anul 1826, aşa cum atestă inscripţia în limba latină.Pe spatele meştergrindei se află, săpată în lemn, o altă inscripție: „urmaş Lazăr”, cele două familii fiind înrudite.În această casă, la 28 noiembrie 1918, Dr. Ilie Lazăr a convocat delegații maramureșeni pentru a pleca la Alba Iulia, unde la 1 Decembrie 1918 se va semna pentru vecie Unirea Maramureșului cu Ţara – Mamă.Casa este conservată şi restaurată in situ. Monumentul se înscrie în specificul arhitecturii tradiţionale maramureșene.Tălpile masive sunt din stejar, iar pereţii din bârne rotunde…

Detalii

Casa Dunca Pâţu, Ieud, Maramureș

Casa Dunca Pâțu face parte din colecția muzeală a Muzeului Maramureșului și este situată în localitatea Ieud. Familia nobilă Dunca își are originea în Șieu, fiind una din cele mai vechi, atestată documentar din anul 1349. Casa a fost amenajată ca muzeu local care prezintă pe lângă obiecte etnografice și istoria locală. Planul casei cuprinde două încăperi mari despărţite de o tindă şi o prispă pe partea din faţă şi lateral stânga.Are pivniță cu pereţi din piatră, acoperită cu bârne din lemn.Acoperişul este în patru ape, pe faţă fiind prevăzut cu lucarne.

Detalii