Dumitru Muruzuc – meșterul cioplitor din Răuțel, Republica Moldova

Prin misiunea și valorile pe care le îmbrățișează, Vatra MCP urmărește să descopere lumina dulce a oamenilor de pretutindeni. Așadar, din dorința de a aduce la lumină și a descoperi creativitatea umană în toate formele sale, Vatra MCP organizează interviuri cu meșteri populari de toate vârstele, spre bucuria oricărui dornic de frumos.

Dumitru Muruzuc este un meșter cioplitor din satul Răuțel, raionul Fălești, din Republica Moldova. De 30 de ani, meșterul popular transmite mai departe artiștilor în devenire tainele meșteșugului său.

În cadrul Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale” organizată de Muzeul Astra Sibiu în parteneriat cu Vatra MCP, meșterul Muruzuc s-a oprit câteva momente pentru a ne arăta și nouă o mică parte din opera vastă a talentaților săi învățăcei.

Alături de alți instructori, meșterul a înființat în sat un Centru de meșteșugari, pe care îl frecventează peste 80 de învățăcei din sat, de la copii de până în 8 ani, la tineri de peste 20 de ani, cu toții dornici să ducă tradiția mai departe.

Astfel, a devenit posibilă instruirea tinerilor ucenici în variate meșteșuguri, dintre care amintim: cioplitul lemnului, pirogravura, țesătura, broderia tradițională, croșetatul, olăritul, împletitul în fibre vegetale.

Cu răbdare și mândrie, meșterul ne-a prezentat dintre lucrările olimpicilor Centrului din Răuțel, explicând tehnicile utilizate și simbolurile populare întâlnite la tot pasul: soarele, pomul vieții, brâul neamului, colțul de lup, rombul – simbolul fertilității.

Meșterul Muruzuc a făcut demonstrații practice de utilizare a instrumentelor specifice, cum ar fi sirisăul (un ferăstrău cu unghiuri ajustabile), dalta cu inel, sau dalta cotită.

De asemenea, acesta a dezvăluit taine cum ar fi motivul pentru care vârfurile furcilor de tors, acoperite de caiere, erau decorate, explicând că atunci când gospodina întrezărea modelul printre șuvițele de lână, știind că se apropia caierul de sfârșit, lucra cu mai mult spor.

Nu au lipsit nici demonstrațiile practice ale tradițiilor locale, cum ar fi purtarea de prosoape ornamentale la nuntă, de către „cei mai de seamă participanți”: mirele, „nănașul”, socrii mari și rudele mirelui. Prosoapele erau, de obicei, țesute și brodate de mireasă, obiceiul păstrându-se și în ziua de astăzi de multe familii din sat, printre care și familia Muruzuc.

Alături de Dumitru Muruzuc, la instruirea tinerei generații participă și soția acestuia, care transmite mai departe tainele meșteșugurilor precum broderia, croșetatul și împletitul din fibre vegetale, din mâinile ucenicelor sale ieșind cămăși cu altiță și prosoape cu dantelă demne de purtat în zilele de sărbătoare.

Centrul de meșteșuguri de la Răuțel a fost înființat ca urmare a succesului obținut de ucenicii familiei Muruzuc la Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale” și oferă, în prezent, posibilitatea tinerilor generații de a păstra și duce mai departe tradiția strămoșească.