Meniu

Tag: mester popular

Leon Coruț – făuritorul de clopuri cu păun de la Salva, Bistrița-Năsăud

iulie 4, 2022
| Niciun comentariu
| Bistrița-Năsăud, Meșteri populari

Localitatea Salva este renumită ca loc de naștere al tradiției clopurilor cu păun, în continuare rare, deoarece la confecționarea acestora sunt necesare între 300 și 700 de pene de păun. Clopul se poartă numai de către feciori, iar în funcție de numărul de rânduri (între 3 și 7), acesta este un semn al bogăției celui care îl poartă. După căsătorie, bărbatul oferă păunul fratelui său, sau îl vinde unui alt flăcău.Aici s-a născut în anul 1931 meșterul Leon Coruț, care a început să lucreze clopuri cu păun încă de la vârsta de 15 ani. Deși tatăl său creștea cu drag…

Detalii

Dumitru „Trașu” Sofonea, cojocarul din Drăguș – Brașov

iulie 4, 2022
| Niciun comentariu
| Brașov, Meșteri populari

Om liniștit și calculat la vorbă, Dumitru Sofonea, căruia i se mai spunea și Trașu, pentru a putea face deosebirea între el și tatăl său, a ieșit în evidență prin ușurința, îndemânarea și dorința de a lucra broderia pe pieptare și cojoace, reușind să facă din acestea adevărate piese de artă populară.S-a născut în anul 1935, în comuna Drăguș din județul Brașov, într-o familie dedicată artei populare, tatăl său, Dumitru Sofonea, fiind recunoscut la acea vreme în toată „Țara Oltului” pentru priceperea cu care crea cojoacele tradiționale.„Țara Oltului” era și este recunoscută pentru cojoacele lucrate de localnici, arta cojocăritul constituind…

Detalii

Constantin C. Bănacu – Cojocarul-poet din Bărbătești, Vâlcea

iulie 4, 2022
| Niciun comentariu
| Meșteri populari, Vâlcea

Constantin C. Bănacu s-a născut în anul 1904, în comuna Vâlceană Bărbătești, unde, încă de mic copil, a luat acul în mână și a deprins meșteșugul cojocăritului de la tatăl său, Constantin N. Bănacu, la rândul său cunoscut în toate satele din jur pentru cojoacele care îi ieșeau din mâini. Moștenind pasiunea și talentul pentru cojocărit de la străbunii săi, Constantin C. Bănacu a lucrat în deosebi pieptare înfundate bărbătești și femeiești, pieptare despicate în față, căciuli pentru femei și copii, dar și cojoace brodate bogat cu elemente decorative deosebite. Piesele sale, lucrate cu iscusință, l-au făcut cunoscut în țară,…

Detalii

Ana Carcea – cusătoreasa de mărgele de la Vicovu de Jos, Suceava

iunie 23, 2022
| Niciun comentariu
| Meșteri populari, Suceava

Ana Carcea a lui Dumitru Zelea (1942-2013) s-a născut, a trăit și a creat în comuna suceveană Vicovu de Jos, una dintre cele mai vestite localități din Bucovina pentru țesutul textilelor de interior, cusăturile cu mărgele, curelele cu mărgele și broderia pe piele.Deși majoritatea femeilor din Vicovu de Jos se ocupau cu țesutul covoarelor, meșteșug pe care și Ana Carcea l-a deprins în tinerețe de la mama sa, aceasta s-a dedicat făuririi pieselor de port popular cusute cu mărgele. Învățând să țeasă și să coasă mărgele încă de mică, din familie, Ana Carcea a ajuns una dintre cele mai cunoscute…

Detalii

Anuța Pop a Osului – maestra războiului de țesut de la Săpânța, Maramureș

iunie 22, 2022
| Niciun comentariu
| Maramureș, Meșteri populari

Anuța Pop a Osului s-a născut în anul 1930 la Săpânța, unde a trăit și a creat toată viața, în căsuța sa cu numărul 257 în poartă.„A învățat să țeasă și să coasă de la mamă și bunică, continuând tradiția sau înnoind repertoriul moștenit” , mai târziu învățând să făurească piese cu broderie pe piele de la cojocăreasa Irina Pop a lui Colțun.Cusutul și țesutul nu au fost o simplă pasiune pentru Anuța Pop a Osului, ci mijlocul său de trai, ea lucrând atât pentru doritorii din comună sau chiar din alte părți ale țării, precum și pentru cooperația meșteșugărească…

Detalii

Adela Petre – Țesătoarea Tezaur uman viu din Buzău

iunie 22, 2022
| Niciun comentariu
| Buzău, Meșteri populari

Adela Petre (1929 – 2019) s-a născut în satul buzoian Valea Sibiciului, comunca Pătrângele, unde a locuit până la vârsta de 20 de ani. Tot acolo, Adela Petre a învățat arta cusutului și țesutului de la bunica ei. „Aveam puțini ani când am început să lucrez. Bunica mea era o foarte mare lucrătoare și zicea că acolo unde se ia războiul din casă nu merge bine”, povestea cu drag țesătoarea. După ce și-a primit inițierea în tainele cusutului și broderiei de la bunica sa, Adela Petre și-a perfecționat tehnica urmând Liceul industrial din Buzău la clasa de țesut covoare. Cu…

Detalii

Nicolae Rugea – Meșterul fluierelor alămite din Vaideeni, Vâlcea

iunie 14, 2022
| Niciun comentariu
| Meșteri populari, Vâlcea

Cum nu-i ciobănaș fără fluieraș, așa nu putea fi nici Vaideeni, cunoscut sat de ciobani din județul Vâlcea, fără fluierari. Nicolae Rugea a trăit în acest sat între 1919 și 1980 și a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai dăruiți constructori de fluiere alămite. Deși încă din străbuni în Vaideeni lucrau meșteri fluierari cunoscuți pentru arta lor, ocupația pe care meșterul Rugea a deprins-o din tinerețe nu a fost aceea de fluierar, ci aceea a părinților și bunicilor săi: păstoritul oilor. Printre ciobani, Rugea a cunoscut farmecul fluierului, deprinzând meșteșugul făuririi fluierelor de la Ghiță Iscru.După ce a primit…

Detalii

Maria Spiridon, țesătoarea din Avrig, Sibiu

iunie 14, 2022
| Niciun comentariu
| Meșteri populari, Sibiu

Maria Spiridon s-a născut în anul 1920, în comuna Avrig din județul Sibiu, într-o familie de oameni gospodari și pricepuți în arta țesutului.Obiceiul locului era de a transmite de la bunică și mamă la fete priceperea în arta țesutului și prelucrarea materiei prime. În Avrig exista obiceiul ca fata să iasă la joc cu “păstura de mână” (o țesătură bogat ornamentată) pe care o punea pe umărul băiatului ales pentru a juca hora. Tot în tradiția avrigeană exista obiceiul ca fata să-și coasă o ie nouă pe care să o poarte de sărbători.Tradiția locului și atmosfera familială în care a…

Detalii

Mama Ghița (Gheorghița Măleanu), poetul-țăran de geniu din Bărbătești, Vâlcea

iunie 14, 2022
| Niciun comentariu
| Rapsozi populari, Vâlcea

Gheorghița Măleanu, alintată cu drag de cei din comuna sa natală (Bărbătești, județul Vâlcea) ca „Mama Ghița”, s-a născut în anul 1919 și și-a dedicat viața artei și frumosului în cele mai variate forme ale sale, până la plecarea sa de pe lume în anul 2007.Cusăturile și țesăturile Mamei Ghița au fost cele care au atras, inițial, atenția publicului larg și au făcut-o cunoscută în toată țara. Cu toate acestea, „Țața Gheorghița Măleanu” și-a lăsat amprenta și pe paginile cărților, fiind recunoscută pentru poezia sa. Gheorghița Măleanu a început să coase cămăși și să țeasă la război încă din copilărie,…

Detalii

Muzeul de Artă Populară Ileana Graţiana Pop, Ciumărna, Sălaj

iunie 8, 2022
| Niciun comentariu
| Case și muzee memoriale, Sălaj

Muzeul de artă populară de la Ciumărna este casa părintească a Ilenei Grațiana Pop (renumit rapsod popular sălăjean, meșter și „ocrotitor” al satului tradițional ), care este și proprietara acestuia.Muzeul a devenit prima casa tradițională funcțională din Sălaj. Meşter popular, solist vocal, creator de costume populare, un pasionat colecţionar de obiecte populare, Ileana Graţiana Pop a creat un spaţiu în care a înfiinţat un muzeu sătesc. Oamenii care o cunosc, îi admiră priceperea şi strădania de a scoate la lumină comorilor acestor locuri ale Sălajului, pe care le pune în valoare cu patima cercetătorului.Clădirea a fost realizată în anul 1991…

Detalii