Leon Coruț – făuritorul de clopuri cu păun de la Salva, Bistrița-Năsăud

Localitatea Salva este renumită ca loc de naștere al tradiției clopurilor cu păun, în continuare rare, deoarece la confecționarea acestora sunt necesare între 300 și 700 de pene de păun. Clopul se poartă numai de către feciori, iar în funcție de numărul de rânduri (între 3 și 7), acesta este un semn al bogăției celui care îl poartă. După căsătorie, bărbatul oferă păunul fratelui său, sau îl vinde unui alt flăcău.Aici s-a născut în anul 1931 meșterul Leon Coruț, care a început să lucreze clopuri cu păun încă de la vârsta de 15 ani. Deși tatăl său creștea cu drag…

Detalii

Dumitru „Trașu” Sofonea, cojocarul din Drăguș – Brașov

Om liniștit și calculat la vorbă, Dumitru Sofonea, căruia i se mai spunea și Trașu, pentru a putea face deosebirea între el și tatăl său, a ieșit în evidență prin ușurința, îndemânarea și dorința de a lucra broderia pe pieptare și cojoace, reușind să facă din acestea adevărate piese de artă populară.S-a născut în anul 1935, în comuna Drăguș din județul Brașov, într-o familie dedicată artei populare, tatăl său, Dumitru Sofonea, fiind recunoscut la acea vreme în toată „Țara Oltului” pentru priceperea cu care crea cojoacele tradiționale.„Țara Oltului” era și este recunoscută pentru cojoacele lucrate de localnici, arta cojocăritul constituind…

Detalii

Constantin C. Bănacu – Cojocarul-poet din Bărbătești, Vâlcea

Constantin C. Bănacu s-a născut în anul 1904, în comuna Vâlceană Bărbătești, unde, încă de mic copil, a luat acul în mână și a deprins meșteșugul cojocăritului de la tatăl său, Constantin N. Bănacu, la rândul său cunoscut în toate satele din jur pentru cojoacele care îi ieșeau din mâini. Moștenind pasiunea și talentul pentru cojocărit de la străbunii săi, Constantin C. Bănacu a lucrat în deosebi pieptare înfundate bărbătești și femeiești, pieptare despicate în față, căciuli pentru femei și copii, dar și cojoace brodate bogat cu elemente decorative deosebite. Piesele sale, lucrate cu iscusință, l-au făcut cunoscut în țară,…

Detalii

Viorica Ungureanu – făuritoarea de fote alese din Lerești, Argeș

Născută în 1926 în comuna Lerești din Județul Argeș, Viorica Ungureanu a crescut într-o familie de țesătoare, bunica, mama și sora ei aflându-se printre țesătoarele care au făcut comuna Lerești vestită pentru materialele textile făurite în zonă.Principala îndrumătoare a Vioricăi Ungureanu a fost sora sa. Moștenind talentul și pasiunea din familie, la scurt timp după terminarea școlii, țesutul a devenit ocupația de bază a Vioricăi Ungureanu, aceasta trăind și întreținându-și familia din obiectele de îmbrăcăminte și decorative ce îi ieșeau din războiul de țesut.Deși știa să lucreze și marame, fețe de masă, ștergare și alte piese textile specifice zonei, Viorica…

Detalii

Aurica Brândușă – țesătoarea emerită din Slava, Bistrița Năsăud

Aurica Brândușă (1930-2020) s-a născut și a trăit în comuna Slava, județul Bistrița Năsăud, unde a continuat tradiția familiei în meșteșugul țesutului și al cusutului, pe care le-a deprins de la mama ei.Deși Aurica Brândușă țesea cu ușurință, încă de la 18 ani, toate piesele decorative textile necesare interiorului țărănesc, precum și piese tradiționale de îmbrăcăminte, principalele piese care îi ieșeau din războiul de țesut erau cergile (numite local „țoluri”), covoarele și traistele.Vorbind despre meșteșugul său și tradițiile locale, maestra povestea că „țolul este mai călduros şi lâna îi mai sănătoasă. Eu le fac grele de 8 kilograme, ţoluri de…

Detalii

Ana Carcea – cusătoreasa de mărgele de la Vicovu de Jos, Suceava

Ana Carcea a lui Dumitru Zelea (1942-2013) s-a născut, a trăit și a creat în comuna suceveană Vicovu de Jos, una dintre cele mai vestite localități din Bucovina pentru țesutul textilelor de interior, cusăturile cu mărgele, curelele cu mărgele și broderia pe piele.Deși majoritatea femeilor din Vicovu de Jos se ocupau cu țesutul covoarelor, meșteșug pe care și Ana Carcea l-a deprins în tinerețe de la mama sa, aceasta s-a dedicat făuririi pieselor de port popular cusute cu mărgele. Învățând să țeasă și să coasă mărgele încă de mică, din familie, Ana Carcea a ajuns una dintre cele mai cunoscute…

Detalii

Irina Șteț – maestra cergilor maramureșene de la Săpânța

Irina Șteț, cunoscută și ca Irina lui Ion al lui Săvulea s-a remarcat printre țesătoarele din Săpânța pentru cergile sale, bogat decorate și colorate.Țesătură groasă de lână, bogat ornamentată, care servește la învelit sau care se așterne pe pat, cerga a devenit, în timp, un simbol al tradiției maramureșene.Irina Șteț a învățat tainele țesutului de la bunica și mama sa, participând, încă din copilărie, la făurirea diverselor piese textile tradiționale și a transmis, la rându-i, meșteșugul fetelor sale. Maestra țesătoare a lucrat piesele textile clasice, pe care femeile maramureșene le făceau din străbuni: cămăși, zadii, cioareci, lecrice (haină de iarnă…

Detalii

Anuța Pop a Osului – maestra războiului de țesut de la Săpânța, Maramureș

Anuța Pop a Osului s-a născut în anul 1930 la Săpânța, unde a trăit și a creat toată viața, în căsuța sa cu numărul 257 în poartă.„A învățat să țeasă și să coasă de la mamă și bunică, continuând tradiția sau înnoind repertoriul moștenit” , mai târziu învățând să făurească piese cu broderie pe piele de la cojocăreasa Irina Pop a lui Colțun.Cusutul și țesutul nu au fost o simplă pasiune pentru Anuța Pop a Osului, ci mijlocul său de trai, ea lucrând atât pentru doritorii din comună sau chiar din alte părți ale țării, precum și pentru cooperația meșteșugărească…

Detalii

Adela Petre – Țesătoarea Tezaur uman viu din Buzău

Adela Petre (1929 – 2019) s-a născut în satul buzoian Valea Sibiciului, comunca Pătrângele, unde a locuit până la vârsta de 20 de ani. Tot acolo, Adela Petre a învățat arta cusutului și țesutului de la bunica ei. „Aveam puțini ani când am început să lucrez. Bunica mea era o foarte mare lucrătoare și zicea că acolo unde se ia războiul din casă nu merge bine”, povestea cu drag țesătoarea. După ce și-a primit inițierea în tainele cusutului și broderiei de la bunica sa, Adela Petre și-a perfecționat tehnica urmând Liceul industrial din Buzău la clasa de țesut covoare. Cu…

Detalii

Nicolae Rugea – Meșterul fluierelor alămite din Vaideeni, Vâlcea

Cum nu-i ciobănaș fără fluieraș, așa nu putea fi nici Vaideeni, cunoscut sat de ciobani din județul Vâlcea, fără fluierari. Nicolae Rugea a trăit în acest sat între 1919 și 1980 și a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai dăruiți constructori de fluiere alămite. Deși încă din străbuni în Vaideeni lucrau meșteri fluierari cunoscuți pentru arta lor, ocupația pe care meșterul Rugea a deprins-o din tinerețe nu a fost aceea de fluierar, ci aceea a părinților și bunicilor săi: păstoritul oilor. Printre ciobani, Rugea a cunoscut farmecul fluierului, deprinzând meșteșugul făuririi fluierelor de la Ghiță Iscru.După ce a primit…

Detalii