Floarea Finta, maestra costumelor populare oșenești

Născută pe 2 iulie 1933 în Negrești-Oaș, Floarea Finta a primit tilul de Tezaur Uman Viu in 2012 pentru realizarea de costume și podoabe populare.

Încă din tinereţe a deprins, de la mama sa, practica vindecării cu plante, fiind recunoscută în zonă ca şi tămăduitoare. De asemenea, se îndeletniceşte şi cu confecţionarea de haine tradiţionale oşeneşti.

Puternică, înțeleaptă, creativă și pasionată de valori autentice, mătușa Floare Finta, cum o numesc mulți, răspândește oriunde s-ar afla farmecul neasemănat al Oașului și tradițiile nemuritoare ale acestuia.

Floarea Finta, numită de fată Flǫre Codrǫii, confecţionează, în prezent, cu precădere podoabe femeieşti (zgărzi, zgărdane şi fodre) şi obiecte miniaturale (clopuri şi straiţe). Pasionată fiind de tradițiile și obiceiurile Țării Oașului, încă din tinerețe, alături de copiii săi, a colaborat cu casa de cultură din localitate, participând la spectacole în țară și străinătate. Mătușa Floare a mai păstrat în casa dumneaei, chiar dacă după 1989 întreaga comunitate s-a modernizat, gospodăriile tradiționale fiind înlocuite cu altele noi, o încăpere mobilată și amenajată în stil tradițional. Aici a a adunat bogățiile lăzii de zestre specifice Oașului: costume populare, oluri și blide, ștergare, desagi etc.

De mai bine de un deceniu, la sugestia instituțiilor de învățământ și cultură din Negrești Oaș, a reînceput colaborarea în scopul promovării tradițiilor, punând la dispoziția celor interesați propria-i casă (cu camera-muzeu) și cunoștințele sale, implicându-se în mai multe proiecte inițiate de Casa Orășenească de Cultură Negrești Oaș, ce vizau conservarea patrimoniului imaterial din Țara Oașului:
Proiectul Țara Oașului – între tradiție și inovație – cercetare etnofolclorică și publicarea revistei de patrimoniu etnologic și memorie culturală – în calitate de informator;
Proiectul Țara Oașului – spațiu etnofolcloric – promovarea Țării Oașului prin filme documentare, CD-uri, DVD-uri: Dor de Dragobete – șezătoare oșenească, Obicei de Sânziene etc – în calitate de actant / gazdă a evenimentului;
Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă, Negrești Oaș – festivalul concurs – în calitate de actant;
Proiectul Redescoperirea tradiției – filmare material audio-video Maria Tripon – în calitate de actant;
Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial prin participarea la târguri meșteșugărești în țară și străinătate, proiecte culturale implementate de instituțiile de cultură din județul Satu Mare.

De la mama sa a învățat modalitățile tradiționale de confecţionare a costumelor tradiţionale oşeneşti, însă în special după căsătorie a început să le confecţioneze pentru membrii familiei. Tot din copilărie, și-a ajutat mama la culegerea plantelor şi prepararea leacurilor, însă prin anul 1950 a început să practice singură această îndeletnicire, vindecând pe cei care-i solicitau ajutorul.

A încercat să lase mai departe tot ceea ce a adunat de-a lungul vieții și și-a învățat fiicele tainele meșteșugului său. Scopul este de a duce mai departe tradiţia familiei.

Pentru că lucrează totul manual, artista are nevoie de un an ca să facă un costum de mire şi unul de mirească. „Ca să pun la punct un costum pentru mire şi altul pentru mireasă durează 10-12 luni, în funcţie de complexitatea modelelor. Desigur, nu lucrez 24 din 24 de ore”, completează oşanca.

Ţinutele pentru nuntaşi sunt realizate din pânză ţesută în bumbac şi mătase, decorate cu mărgele de diferite dimensiuni şi culori.

Festivaluri la care a participat Floarea Finta:
Belgia – 1983 – Nunta oşenească (a împletit mireasa, a gătit mâncare tradiţională);
Sâmbra oilor – anual, în luna mai, la Huta-Certeze;
Târgul meşterilor populari – anual, în cadrul Zilelor oraşului Negreşti Oaş;
Târgul de turism – Bucureşti 2008, 2009;
Festivalul internațional al pălincii Satu Mare 2010, 2011;
Festivalul prunelor 2010;
Muzeul satului „Dimitrie Gusti”, București – Nunta din Oaș, 2011

“De la vârsta de 12 ani am învăţat să croiesc şi să decorez rochii şi costume populare, să fac haine de pat, feţe de masă, scaune şi obiecte pentru decorarea pereţilor. Am învăţat meşteşugul de la mama, de la care mai am păstrate unele obiecte decorative.” Floarea Finta

„Obişnuiam să-mi îmbrac pruncii încă de mici în ţinute populare specifice zonei noastre. Aveau mereu ţinute frumoase la spectacolele de dans la care participau, dar şi la nunţi tot eu le-am croit costumele. Acum lucrez pentru a-mi umple zilele din bătrâneţe”, mai spune Floare Finta.