Meșterul olar Teodor Faur a trăit în perioada 1904 – 1972, s-a născut în Bârsa, județul Arad, fiind unul dintre ultimii olari din acest vechi centru de ceramică de pe valea Crișului Alb.
Originar din Rădăuți, Constantin Colibaba (1900 – 1975) a preluat pasiunea și deprinderile de la tatăl său, care a practicat meșteșugul olăritului ca ocupație de bază.
Meşterul Şerban Terţiu s-a născut pe 19 august 1955 in satul Chiricani, comuna Nereju, Judeţul Vrancea şi a început să facă măşti când încă nu împlinise 6 ani.
La paisprezece ani Victor Vicşoreanu (1927–1993) participă la prima expoziţie de ceramică, organizată la târgul de la Mânăstirea Bistriţa, la 15 august, de Sfânta Maria Mare.
Este de baştină din comuna Pietroşani, Argeş, unde vede lumina zilei în anul 1956, pe 29 august, în familia Gheorghe şi Vasilica Rodoş, familie de obârşie transilvană, de undeva de pe lângă Sibiu, din localitatea Rod. Tatăl, Gheorghe, lucră
Una dintre cele mai vechi tehnici de olărit din România – ceramica albă, sau „dacică” – supraviețuiește astăzi datorită pasiunii și dedicării soților Violeta și Eugen Pătru, din comuna Vlădești, județul Vâlcea.
Ion Mitroi - absolvent al Institutului de Arte Plastice N Grigorescu, București - Secția ceramica, sticla, metal, realizează ceramica de inspirație cucuteniana de mai bine de 20 de ani, începând din anii 2000.Vasele lucrate de el au forme, motive de
Nicolae Hotea s-a născut în anul 1924 în comuna Sat-Șugatag de pe Valea Marei. Acesta a învățat de la tatăl său meșteșugul cioplitului de porți maramureșene.
Florin Poenariu (născut la 25 noiembrie 1973, la Cugir) este caracterizat unanim ca un pictor iconar cu un excepţional talent nativ, arta sa combinând elemente tradiţionale transilvane cu influenţele benefice ale picturii brâncoveneşti de la sudul
Lutierul Nicolae Vădan folosește paltin creț din zona Munților Apuseni. Paltinul creț este paltinul de munte cu fibra ondulată, iar acest defect dă lemnului o rezonanță specială și de aceea este foarte căutat pentru fabricarea instrumentelor.
Timp de aproape cinci sute de ani, din secolul al XIV-lea până la sfârșitul secolului al XIX-lea și cu prelungiri vizibile în secolul XX, breslele au structurat viața economică, socială și simbolică a comunităților urbane
În spațiul românesc tradițional, ceramica a constituit una dintre cele mai vechi, mai persistente și mai complexe forme de expresie materială, situată la intersecția dintre artă, tehnică și viață cotidiană.