Teodor Faur, meșterul olar din Bârsa, Arad

|
21 vizualizări

Meșterul olar Teodor Faur a trăit în perioada 1904 – 1972, s-a născut în Bârsa, județul Arad, fiind unul dintre ultimii olari din acest vechi centru de ceramică de pe valea Crișului Alb.
Localitatea Bârsa este renumită pentru numeroasele meșteșuguri transmise din generație în generație. Prezența argilei a făcut ca olăritul să se dezvolte aici din timpuri foarte vechi.
Lutul era adus de pe dealul Rovine, din aproprierea localității. Pentru scoaterea lutului era nevoie să se sape o groapă de doi metri lungime și lățime, cu o adâncime de minim șaizeci de centimetrii, care era umplută cu apă pentru ca materia primă să se înmoaie timp de o săptămână, ca mai apoi să fie scoasă sub formă de sfere mari pe care le transportau la atelier.

Pregătirea materialului din lut necesita multă atenție, iar meșterul Teodor Faur respecta cu strictețe etapele de prelucrare. Lutul, adus sub formă de bulgări, era bătut cu maiul și tăiat felii subțiri care erau apoi depozitate într-o ladă peste care se turna apă și se lăsa la „dospit” una sau două zile.
Peste lut se cernea nisip din răul Criș, care era mai apo amestecat cu picioarele dinspre exterior spre interior pentru a se forma o pastă. Aceasta era frământată cu mâna, până prindea forma unui cilindru.
Teodor Faur a învățat meșteșugul de la tatăl său, cu care a lucrat pentru o lungă perioadă de timp. La vremea respectivă, în Bârsa existau aproape șaizeci de familii de meșteri olari. Meșterul s-a remarcat chiar din tinerețe prin eleganța vaselor de lut nesmălțuite pe care le-a făurit și, mai ales, prin modul de ornamentare folosit.

Olarul Teodor Faur a realizat, pe lângă oalele specifice zonei, oale mari nesmălțuite, utilizate pentru păstrarea alimentelor; oale de sarmale, oale de lapte, căni pentru apă, ulcioare de diferite mărimi, farfurii.
Vasele de lut create de Teodor Faur, ieșeau în evidență prin decorul realizat cu pensula și cu pieptenele, finețea decorului fiind realizată prin trasarea mai multor linii albe și negre formând figuri geometrice, de diferite dimensiuni.
Ca și ceilalți olari din Bârsa, Teodor Faur folosea degetul pentru realizarea decorului pentru vasele mari, rezultând în motive florare scoase în relief.
În partea superioară a vaselor, meșterul trasa cu ajutorul pieptarului mai multe linii pentru a crea motivul valului, pe care mai apoi le colora cu vopsea.
Piesele create de meșter erau lucrate la comandă sau expuse spre vânzare în zonă la mai multe târguri de la Buteni, Almăș, Dieci, Ineu, Sebiș, uneori chiar până la Beliu.
Frumusețea formelor și, mai ales, a decorului vaselor create de Teodor Faur au atras atenția specialiștilor. Piesele reprezentative au fost achiziționate de mai multe muzee etnografice din țară, trecând în patrimoniul acestora: Muzeul satului și de artă populară din București, Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Muzeul județean Arad.
Teodor Faur a participat și la unele expoziții și concursuri de artă populară contemporană, obținând premiul al II-lea la Expoziția bienală republicană de artă populară din anul 1964.
Arta meșteșugului a transmis-o fiului său care a condus o clasă de olărie a Scolii populare de artă din Arad.

Merită să afli și despre

Sugestii: