Caută
Sorin Giubega s-a născut în 1960 în satul Olari-Horezu şi este unul dintre cei mai valoroşi ceramişti din România. A învăţat olăritul de la tatăl şi bunicul său, Gheorghe Giubega, şi a transmis, la rându-i, meşteşugul soţiei şi celor d
Petru Haşaş provine din a cincea generaţie de olari. De-a lungul timpului a preluat pasiunea părinţilor săi şi a dus-o mai departe, realizând cu mâinile sale dibace mii de produse specifice, toate pe „reţeta" tradiţională.
Ion Mitroi - absolvent al Institutului de Arte Plastice N Grigorescu, București - Secția ceramica, sticla, metal, realizează ceramica de inspirație cucuteniana de mai bine de 20 de ani, începând din anii 2000.Vasele lucrate de el au forme, motive de
Galeria este structurată pe trei săli ce prezintă diferite etape ale evoluției artistice a ceramistului Anton Ciobanu născut în 1939 în comuna Călugăra, faimos atât în țară, cât și în restul lumii.
Muzeul de Etnografie Botoșani se află în clădirea monument istoric Casa Ventura, unde a fost mutat pentru a putea fi consolidată fosta locație Casa Manolache Iorga.
Atelierul de Ceramica Iacinschi este singurul atelier din Botosani si al doilea din Romania care produce obiecte de decor realizate manual dupa tehnica Kuty-Cucuteni, practicata inca din secolul al XIV-lea.
Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat'' se află în Cetatea Făgărașului, cel mai impunător monument al zonei.
Casa in care se afla Colecţia de artă „Ligia şi Pompiliu Macovei”, situata pe Strada 11 Iunie nr. 36 - 38, sector 5, a fost cumpărată în 1952 de soţii Macovei şi transformată în locuinţă privată.
La paisprezece ani Victor Vicşoreanu (1927–1993) participă la prima expoziţie de ceramică, organizată la târgul de la Mânăstirea Bistriţa, la 15 august, de Sfânta Maria Mare.
Expoziția de bază cuprinde toate genurile artei populare repartizate pe zone etnografice, muzeul având caracter național. Clădirea muzeului datează din 1893 și este monument de arhitectură.
Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad își desfașoară activitatea într-o clădire construită între anii 1964-1965, pe una din străzile vechi ale municipiului Brad
Pe Moise l-am cunoscut intre zidurile cetății Rupea, din județul Brașov. Un tânăr simplu, însă cu privirea senina, știutoare a meseriei si meșteșugului sau, olăritul.
Clădirea a fost construită în 1918 de familia avocaților Elena și Dionisie Hobilescu, care a locuit-o temporar, până în 1937, când a fost cumpărată de Cezar Petrescu, care a locuit aici cu familia în perioada 1937 - 1961.
Meșterul popular Vasile Magopăț s-a născut în anul 1930 în localitatea Marginea, județul Sibiu, contribuind din plin la renumele centrului de olărit din această zonă etnografică.
Teodor (zis și Toader) Nica s-a născut în anul 1917 în satul Poiana, comuna Deleni, județul Iași, într-o familie de olari, în care toate rudele apropiate practicau acest meșteșug.
Constantin I. Oprița s-a născut în anul 1916, în satul Noapteșa, comuna Șișești din județul Mehedinți.
Meșterul olar Teodor Faur a trăit în perioada 1904 – 1972, s-a născut în Bârsa, județul Arad, fiind unul dintre ultimii olari din acest vechi centru de ceramică de pe valea Crișului Alb.
Ilie Bursașiu s-a născut în localitatea Săliște de Vașcău, județul Bihor, în anul 1898, în perioada în care Țara Crișurilor era unul dintre ținuturile cu cele mai multe centre de olărit din România.
Meșterul Ionică Stepan (1923-2021) s-a născut în satul Biniș, comuna Doclin, județul Caraș-Severin, într-o familie de olari.
Meșterul olar din Săcel, județul Maramureș, Tănase Cocean s-a născut în anul 1920 și a fost atras de arta olăritului încă din copilărie, învățând tainele meșteșugului de la tatăl său, unul dintre puținii meșteri rămași în zonă du
