Constantin Colibaba, maestrul ceramicii „de Kuty” din Rădăuți

|
138 vizualizări

Originar din Rădăuți, Constantin Colibaba (1900 – 1975) a preluat pasiunea și deprinderile de la tatăl său, care a practicat meșteșugul olăritului ca ocupație de bază.

În Rădăuți, la vremea în care meșterul Constantin Colibaba descoperea dragostea pentru olărit, se producea o cantitate însemnată de pese ceramice, fapt explicabil prin locul important pe care-l aveau vasele de lut în gospodăria țărănească a regiunii respective.


Constantin Colibaba a intrat în contact cu meșteșugul chiar în atelierul de ceramică Colibaba, unde a început să lucreze la roată alături de tatăl său și de alți meșteri. În acest atelier, timp de mai multe decenii, meșterul olar Constantin Colibaba a confecționat vase de lut cu specific tradițional, dar și vase ceramice „de Kuty”.
Din categoria vaselor de ceramică roșie de Rădăuți, Constantin Colibaba modela pe roată principalele piese caracteristice locului: străchini, farurii, străchini cu margine creață, castroane cu două toarte, cănițe de Moși, ulcioare și oale.
Dintre vasele denumite „de Kuty”, Constantin Colibaba lucra în mod curent străchini de diferite mărimi, cu imagini realizate în tehnica zgrafitto (tehnică de decorare obținută prin aplicarea ceramicii brute pe un obiect două straturi succesive de acoperire în diferite culori), căni „cu toartă” și „cu cioc”, farfurii întinse.
În confecționarea vaselor de ceramică roșie de Rădăuți, Constantin Colibaba a menținut tradiția în forma pieselor, în cromatică și în unele elmente decorative.

Străchinile, de exemplu, erau smălțuite în interior cu o anumită culoare de fond (roșu, maro, verde, alb), iar în funcție de aceasta se alegeau culorile pentru ornamente: alb, cafeniu închis și verde, pentru fondul roșu (careacteristic ceramicii de Rădăuți) sau roșu, cafeniu, și verde, pentru fondul alb.
Constantin Colibaba a fost un adevărat maestru al formei, el confecționând, în manieră tradițională, piese ceramice cu forme pline de eleganță și frumusețe. Meșterul se ocupa numai cu modelarea pieselor de ceramică roșie de Rădăuți, cu smălțuirea și arderea lor. Înfloritul cu “cornul” era realizat de sora sa, Ana Cmeci. Piesele în tehnica “ceramicii de Kuty” erau lucrate în toate fazele numai de către Constantin Colibaba.
Pe piesele de ceramică roșie de Rădăuți lucrate de Constantin Colibaba se regăsesc în mod frecvent motive decorative precum: punctul, picătura, ochiul, valul, cercul, semicercul, steaua, soarele. Aceste motive sunt dispuse într-o suită de combinații extrem de diversificată, creând astfel compoziții originale, de o frumusețe remarcabilă.

Alte motive decorative folosite de către Constantin Colibaba sunt formele geometrice și cele florare pe care le folosea pe străchini și farfurii întinse. Uneori le scotea în evidență prin culoare sau modul în care erau combinate.
Bogat decorate erau și ulcioarele realizate la roată de Constantin Colibaba. Nota distinctă o constituia faptul că întreaga suprafață exterioară era acoperită cu aceleași motive decorative dispuse în două sau trei câmpuri ornamentale. “Cănițele de Moși” erau angobate (date cu ghileală) în partea superioară, cea inferioară fiind apoi dată cu “rușală” (vopsea preparată din pământ bogat în fier).
Ceramica de Kuty, care păstrează și elemente ale ceramicii bizantine, constituie o remarcabilă realizare a creatorului popular Constantin Colibaba, acesta reușind să confecționeze astfel de vase inspirat fiind de piesele din Muzeele din țară. Meșterul olar nu s-a axat doar pe copierea și redarea decorului de pe vasele lucrate în tehnica ceramicii de Kuty, ci a creat scene noi, imagini ce redau momente din basmele și legendele românești, momente din traiul și cultra poporului nostru.
Măiestria și talentul lui Constantin Colibaba, repede remarcate atât de specialiști, cât și de publicul iubitor de artă populară, au făcut ca produsele sale să fie foarte căutate. Dintre piesele reprezentative ale creației sale, multe și-au găsit locul în patrimoniul unor prestigioase muzee: Muzeul satului și de artă populară din București, Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul Județean din Suceava, Muzeul etnografic al Moldovei din Iași, Muzeul tehnicilor populare bucovinene din Rădăuți.
Meșterul a obținut numeroase distincții și premii, dintre care menționăm: laureat al primului Festival și concurs internațional de folclor “România’69”, medalia de aur la Expoziția republicană de artă populară din 1974. Constantin Colibaba a fost ales membru al Uniunii Artiștilor Plastici și, ca o înaltă prețuire și recunoaștere a talentului său creator, i s-a atribuit premiul pentru creatori populari al Uniunii Artiștilor Plastici.
Strădania și pasiunea lui Constantin Colibaba de a învăța pe tineri să iubească arta tradițională și meșteșugul olăritului a avut rezultate, chiar nepoții lui preluând și ducând mai departe dragostea pentru olărit, din „Atelierul de ceramică Constantin Colibaba”.

Merită să afli și despre

Sugestii: