Jozsa János, maestrul ceramicii secuiești din Corund, Harghita

|
89 vizualizări

Meșterul Jozsa János s-a născut în anul 1942, în județul Harghita, în leagănul renumitului centru de olari de la Corund, cea mai mare comună a județului, situată la ieșirea din județ, 11 km de Praid, 18 km de Sovata, 29 km de Odorheiu Secuiesc şi 80 km de Miercurea Ciuc.
El a deprins tainele meșteșugului olăritului de la fratele său, lucrând o perioadă vase din ceramică roșie, nesmălțuită, specifice zonei Corundului. În perioada 1962-1963, meșterul și-a aprofundat studiile la Școala populară de artă de la Târgu Mureș, unde a „furat meserie” de la specialiști în pictură.

Jozsa János, maestrul ceramicii secuiești din Corund, Harghita

După revenirea în Corund, Jozsa János a început să confecționeze vase cu caracter utilitar și figurine, lucrând la fabrica din comună. Începând cu anul 1970, însă, meșterul și-a pus cu adevărat talentul în valoare, concentrându-se pe făurirea ceramicii secuiești și pe pictarea vaselor de porțelan.
Meșterul a lucrat, de-a lungul vieții, o vastă gamă de vase ceramice: vase nesmălțuite, vase smălțuite și vase ornamentate după ceramica habană, și s-a dedicat, așa cum aminteam mai sus, picturii vaselor de porțelan.

Meșterul își realizează vasele de ceramică folosind tehnicile specifice centrului de la Corund, inclusiv, în unele cazuri, prin folosirea tiparelor de ghips, caracteristice zonei.
Jozsa János dă forma vaselor folosind unelte specifice, cum sunt ficheșul (piaptăn din lemn cu care se dă forma vaselor), potlogul (bucată de piele folosită la netezit), sârma (folosită pentru tăierea vaselor) etc. După uscare, vasele sunt scăldate în caolin de Harghita (argilă albă, fină, care are în compoziție în principal mineralul caolin) și puse din nou la uscat câteva zile, fiind ulterior netezite cu un glaspapir.
În realizarea decorului, meșterul folosește de asemenea instrumente tradiționale secuiești, cum sunt cornul și pana. După decorare, vasele sunt arse cu multă atenție.

Jozsa János, maestrul ceramicii secuiești din Corund, Harghita

Ornamentica folosită de meșter este deosebit de variată: de la elemente simple, cum sunt punctul și spirala, la decoruri complexe, inclusiv reprezentarea, prin pictură naivă, a unor scene rurale pe vasele decorative. Dintre aceste elemente decorative complexe amintim și motivele florale (laleaua, trandafirul, mărgăritarul, floarea de colț), dispuse în compoziții ce redau tufe de flori ramificate, motive avimorfe, zoomorfe și antropomorfe.
De obicei, meșterul desenează mai întâi motivul central, pe care, ulterior „brodează” un decor bogat, folosindu-se de motive geometrice aplicate simetric în câmpuri decorative deosebite.
Unele piese de ceramică secuiască sunt înflorate de soția meșterului, cu mâna liberă, pe vasul uscat, în mai multe etape: mai întâi, se delimitează câmpurile ornamentale prin linii drepte sau în zigzag. Ulterior, se realizează decorul, prin conturarea cu un creion și realizarea elementelor cu cornul și cu pana. În final, se pictează florile, în culori specifice olarilor de la Corund: roșu, maro, cărămiziu, verde, și se realizează contururile elementelor cu o culoare închisă obținută din mangan.

Jozsa János, maestrul ceramicii secuiești din Corund, Harghita

Meșterul și soția sa sunt permanent în cutarea unor compoziții ornamentale noi, inedite, pe care le obțin combinând elemente decorative tradiționale, reinterpretate.
Obiectele ceramice inspirate din ceramica habană ocupă, de asemenea, un loc de seamă în opera lui Jozsa János. Acestea sunt lucrate în întregime doar de meșter, fiind, în general, vorba de străchini mari și căniceie. Acestea sunt vase din lut, nu din porțelan, care, după prima ardere, sunt introduse într-un smalț alb realizat de meșter, ulterior fiind arse a doua oară.

Pe fondul alb astfel obținut, meșterul realizează decorul mai întâi cu creionul, apoi cu o pensulă sau peniță fină, umplând contururile astfel obținute cu nuanțele potrivite. După decorare, vasele sunt arse din nou, la aproximativ 800 de grade.
Opera olarului a devenit cunoscută în principal prin expoziții personale (la Miercurea Ciuc, Odorhei, Covasna, Gheorgheni). Meșterul a participat și la Galeria Corund, organizată la Cluj-Napoca.
Unele dintre piesele reprezentative ale creației lui Jozsa János au fost expuse în muzee de renume, precum Muzeul satului și de artă populară din București, Muzeul etnografic al Transilvaniei din Cluj, Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Meșterul a fost răsplătit, pentru creația sa, și cu premii prestigioase: premiul I la Târgul ceramicii populare românești „Cocoșul de Horezu” (1978), premiul special al juriului, pentru măiestrie artistică, în cadrul aceluiași eveniment, în 1979, premiul pentru ceramică și premiul II pentru sculptura „Târg de ceramică” realizată în teracotă, la ediția din 1979 a Festivalului Național „Cântarea României”.
În prezent, opera meșterului poate fi admirată și achiziționată din magazinul său atelier din Corund, unde familia sa lucrează și în prezent, meșterul continuând să își aducă propria contribuție artei olăritului.

Merită să afli și despre

Sugestii: