Muzeul de Istorie a Moldovei. Palatului Culturii, Iași

Muzeul de Istorie a Moldovei continuă activitatea Muzeului de Antichități, înființat în 1916, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
În 1952, Muzeul de Antichități a trecut din subordinea Universității în cea a Institutului de Istorie și Filologie din cadrul Filialei Iași a Academiei Române.

În 1954, cu titulatura schimbată în cea de Muzeu de Istorie a Moldovei, a primit un nou sediu, în Palatul Culturii.
Până în 1968, a fost subordonat administrativ și științific Institutului de Istorie și Arheologie.
După un scurt interval de timp în care a funcționat ca instituție distinctă, Muzeul de Istorie a Moldovei a intrat, din 1971, în componența Complexului Muzeistic Iași.

Colecția „Numismatică și Medalistică” include monede și tezaure monetare de referință pentru reconstituirea vieții economice și a schimburilor comerciale în spațiul nord-pontic. Demne de menționat sunt Tezaurul de la Vovriești (jud. Vaslui) (cu monedă geto-dacică, bătută local), ca și cel mai mare tezaur monetar medieval din Moldova, Tezaurul de la Iași, care numără peste 14.000 de piese. Printre piesele de rezistență ale acestei colecții se află și câteva tezaure de obiecte de podoabă realizate din argint, incluzând și piese monetare (ca de exemplu, Tezaurul de la Răducăneni (jud. Iași), datat în secolele IX-X). Pentru epocile recente, colecția include ordine și medalii emise în România sub diverse administrații sau primite de diferite personalități ale vieții noastre publice, dar și plachete aniversare și comemorative care jalonează marile momente din istoria și cultura locală și națională.

Colecția „Istorie” include obiecte extrem de variate, documentând atât viața cotidiană a celor mulți, cât și activitatea unora dintre marile personalități ale vieții politice și culturale ale țării și marile momente politice care au marcat istoria ultimelor secole. Printre piesele extrem de valoroase trebuie amintite cele câteva pergamente sigilate emise de Cancelaria Domnească în secolul al XVII-lea, contășul de jupâneasă (veșmânt de mătase cu fire de argint și aur) provenit din necropola bisericii Sf. Sava din Iași, dar și obiecte aparținând familiilor unor oameni politici sau de cultură care au marcat istoria noastră în secolele XVIII-XX: Ghica, Sturdza, Mavrocordat, Kogălniceanu, Alecsandri, Gherghel, Petre Andrei, Victor Iamandi, G. T. Kirileanu, Ștefan Dimitrescu, Ștefan Procopiu).

Printre obiectele cu valoare istorică deosebită, trebuie amintite jilțul voievodului Alexandru Lăpușneanu de la Mănăstirea Slatina (jud. Suceava); tronul domnilor Moldovei de la începutul secolului al XIX-lea; sabia atribuită prințului Alexandru Ipsilanti, conducătorul „Eteriei” (1821); sabia de vânătoare cu monograma împăratului Napoleon al III-lea, dăruită lui Alexandru Ioan Cuza; cufărul de campanie al colonelului Cristodulo Cerchez, comandantul armatei otomane de la Plevna (cel căruia i s-a predat Osman Paşa).

Ajută și pe alții să descopere: