Muzeul Prima școală românească, Brașov

Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov se află în interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului. În acest loc s-au tipărit primele cărți în limba română de către diaconul Coresi, s-a scris prima gramatică românească de către Dimitrie Eustatievici în anul 1757, iar dascălul Costea a tradus primele cărți populare.

Clădirea muzeului se compune vechea casă de învățătură construită în anul 1495, parterul și etajul construit în anul 1760 odată cu turnul cu ceas al bisericii.
Vechii şcheieni, care practicau un negoţ de larg răsunet cu Moldova şi Muntenia, ajunseseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria şi Egipt, au protejat prin danii lăcaşul de cultură şi învăţătură, care astăzi a devenit Muzeul Bisericii Sfântului Nicolae din Șchii Brașovului – Prima Școală Românească.
Colecția de carte veche (anterior 1862) – 4000 exemplare, biblioteca bisericii Sf. Nicolae – 4000 exemplare şi arhiva istorică (1495-1890) – peste 30.000 documente, colecția ce carte veche a Gimnaziului Grec-ortodox Andrei Șaguna (1851), precum şi numeroase obiecte muzeale constituie unele din puținele urme pe care românii au avut voie să le lase în istoria Transilvaniei.

Sala cu vatră
Un mic colţ etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă şi obiecte casnice specifice Scheiului, permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoașterea tradițiilor locale. Se recunoaşte cu uşurinţă caracterul sătesc al Scheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăţilor, care îşi durau o biografie aparte, nevoiţi să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul.

Muzeul „Junii braşoveni”
Organizat în baza valorilor păstrate în tezaurul muzeului dar şi în baza donațiilor venite din partea junilor, muzeul valorifică bogatele tradiții locale şi prin bogăția portului şi simbolurile acestuia explică atât vechimea cât şi codul de viață al românilor din Schei.

Sala „Cartea, factor de unitate naţională”

In acesta sala sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală.: „Biblia de la București” (1688), „Cazania lui Varlaam” (1643), „îndreptarea legii” de la Târgovişte (1652), un „Tetraevanghel” miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, manuscrise de înţelepciune creştină din veacul al XV-lea (din Transilvania), cărțile Școlii Ardelene (Lexiconul de la Buda, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia” şi „Ortografia română” ale lui Petru Major ş.a.).

Sala „Diaconul Coresi”
Mânat de aceste idealuri, diaconul Coresi şi colaboratorii săi (Călin, Mănăilă, Șerban Coresi, Toma, protopopii Iane şi Mihai ş.a.) au realizat cele dintâi cărţi de circulaţie în limba română, făcând posibilă biruinţa definitivă a scrisului în limba poporului, tipărirea între anii 1556-1588 a cea 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile româneşti, consfinţind astfel unitatea spirituală a acestui popor.

Dintre exponatele acestei săli menționăm: „Cazania a II-a” („Cartea românească cu învățătură”) tradusă în Schei de protopopii Iane şi Mihai; „Psaltirea”, „Sobornicul”, „Octoihul” ş.a. Aceste cărţi au înscris în cultura română după aprecierea lui Lucian Blaga „întâiul mare poem al unui neam”.

Sala de clasă Anton Pann
Aminteşte nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărţi şi documente) dar şi de şcoala veche. Atestată de cronica locală la anul 1495, când „s-au zidit şcoala şi biserica”, şcoala din Schei îşi confirmă existenţa în condițiile anului 1390, când se emite Bula papală a lui Bonifaciu al IX-lea, pentru ca un Omiliar manual școlar descoperit recent presupune existenţa şcolii în veacurile XI-XII.

Muzeul „Tudor Ciortea”
Fiu al Braşovului, născut în 1903 într-o familie de intelectuali, Tudor Ciortea, începe studiile muzicale la Cluj, după care urmează Bruxelles, Paris şi alte mari oraşe ale lumii. Are ca maeştrii pe Maurice Imbert, Paul Dukakis, Constantin Brăiloiu, iar colegi îi sunt Gh. Dima, Rudolf Lassel, Paul Richter. Deţine câteva funcţii în instituţii importante (Ministerul de Externe, Conservatorul din București, Uniunea Compozitorilor).