Muzeul sitului arheologic Cucuteni, Iași

Situată în marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, în punctul La pietrărie, necropola tumulară daco-getică este datată în secolul al IV-lea a. Chr. şi prezintă opt tumuli (movile funerare).
Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de către arheologi, cea mai mare dintre ele (movila nr. 2, cu înălțimea de 3,30 m şi diametrul de 35 m) fiind protejată de o construcţie specială ridicată în 1984, cu prilejul centenarului descoperirii culturii Cucuteni.
Movila adăpostește un fel de incintă de piatră, în formă rotunjită, prevăzută în partea de SE cu o cale de acces. În cuprinsul incintei s-au descoperit patru morminte de incinerație, unul principal pentru care s-a ridicat movila şi trei secundare.

Modul de construcţie al edificiului (fără stâlpi de susținere) ce adăpostește movila permite o vedere generală asupra tumulului secționat.
Numelele Cucuteni este conectat cu alte două descoperiri de excepție cuprinse în toate sintezele și manualele privitoare la istoria spațiului carpato-danubiano-pontic.
Caracterul excepțional al descoperirilor funerare traco-getice de pe dealul Gosan i-a determinat pe arheologii implicați în cercetarea lor, profesori la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, să încerce păstrarea in situ a tumulului cel mai bine conservat.

In acest scop, el a fost protejat prin integrarea într-o construcție circulară din piatră naturală, fără piloni centrali, cu acoperiș pe structură metalică, realizată între 1982 și 1984, actualul Muzeu. Traseul său de vizitare este circular și se face atât la nivelul de călcare antic, permițând observarea elementelor particulare de construcție ale monumentului funerar (dromos-ul și mantaua de piatră a tumulului), cât și de la un nivel superior.
De aici, prin șase platforme suspendate, vizitatorii se pot apropia și admira incinta circulară din piatră și mormântul principal.
Pe cele două niveluri este organizată o expoziție permanentă având ca tematică principală prezentarea istoriei locale, din paleolitic până în secolul al XIX-lea, marcându-se cu deosebire descoperirile care au făcut, de-a lungul timpului, faima Cucutenilor, în speță cele preistorice și cele traco-getice, în contextul civilizației cucuteniene și a celei tracice.