Muzeul Etnografic al Moldovei, Iaşi

Muzeul Etnografic al Moldovei a fost întemeiat în anul 1943. Sarcina de organizare a colecţiilor muzeale i-a revenit conferențiarului Ion Chelcea, numit de către Rectoratul Universităţii „Al. I. Cuza” la catedra de etnografie.
Ion Chelcea, format la şcoala etnografică clujeană, era considerat, în acel moment, drept etnograful cel mai indicat pentru organizarea viitorului Muzeu Etnografic al Moldovei, instituţie care lipsise până atunci Iaşului.

În 1943 se fac primele donaţii, cea mai importantă fiind a magistratului ieşean Iuliu Pascu, formată din 340 de obiecte – ţesături, scoarţe, port popular, ceramică şi obiecte de lemn.
Din anul 1954 muzeul este mutat în Palatul Culturii.
Renumitul folclorist Artur Gorovei, care înfiinţase, în anul 1892, la Fălticeni, revista „Şezătoarea”, donează muzeului ieşean biblioteca sa de specialitate însumând aproximativ 500 de volume, cărţi şi reviste, cu rugămintea ca, după moartea sa, biblioteca să-i poarte numele. În prima formulă, muzeul era de fapt o colecţie etnografică dublată de o valoroasă bibliotecă.

În sălile muzeului sunt prezentate ocupațiile tradiționale de bază: agricultura, viticultura, creșterea animalelor, precum și ocupațiile secundare ca: vânătoarea, pescuitul și creșterea albinelor. Colecția de instalații populare din lemn (pive și vâltori pentru prelucrat sumane, prese de ulei etc.) este cea mai veche colecție cu acest profil din țară. La etajul al doilea expoziția continuă cu sălile rezervate prelucrării lemnului, ceramicii populare și meșteșugului țesutului.
De un interes deosebit sunt cele două interioare de locuințe țărănești, din zonele Rădăuți și Iași, precum și Sala datinilor și obiceiurilor de Anul Nou, purtând numele etnologului Petru Caraman.

Ajută și pe alții să descopere: