Kimon Loghi, de origine aromână, s-a născut in anul 1871, in Serres, Imperiul Otoman si a încetat din viata in anul 1952, la București.
Între anii 1890-1894 a studiat pictura la Școala de Belle-Arte din București, avându-i profesori pe Theodor Aman și George Demetrescu Mirea.
În 1894 a fost admis la Academia de Arte Frumoase din München, unde a studiat un an cu pictorul grec Nikolaos Gyzis și, la sfatul prietenului său Frederic Storck, cu Franz von Stuck (1895 – 1898).
În 1901 a fost unul dintre membrii fondatori ai societății Tinerimea artistică, alaturi de Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Ipolit Strâmbulescu, Arthur Verona, Frederic Storck, Ștefan Popescu și Gheorghe Petrașcu, al cărei președinte a fost între anii 1920–1947.
În 1904 a avut o expoziție personală în care a prezentat 120 de lucrări care au confirmat succesul său anterior.
Subiectele mitologice, legendele, fabulele, impresiile subiective și uneori fabuloase, alături de peisaje romantice cu lacuri și nopți cu lună, portretele de mari dimensiuni cu fonduri colorate sau decorative abundă în creația sa.
Lucrări ale artistului plastic Kimon Loghi se află în Muzeul Național de Artă al României, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național Peleș, precum și în numeroase colecții particulare din România și din alte țări.
