Ioan Moldovan, ceteraşul ţării Năsăudului

Ioan Moldovan este un violonist-instrumentist tradițional, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi care a primit titlul de ‘’Tezaur Uman Viu’’ in anul 2021.

Inițiativa Tezaure Umane Vii își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.
Ioan Moldovan face parte din cei mai de seamă și reprezentanţi instrumentiști ai muzicii tradiționale din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Cu o vechime de peste 50 de ani de activitate artistică, „Lup” – Ionică, așa cum este cunoscut de consăteni, a fost de nelipsit de la nunțile, șezătorile și jocurile satelor de odinioară din Țara Năsăudului. Împreună cu Taraful Tradițional „Păunița” al orașului Sângeorz-Băi au participat de-a lungul timpului la majoritatea festivalurilor folclorice atât pe plan județean cât și pe plan național. Apreciat și iubit, unic prin calităţile sale muzicale, măiestria interpretativă, autenticitatea, frumuseţea și valoarea repertoriului de cântece populare pe care întotdeauna le-a pus în lumină păstrându-le specificul local și modul de interpretare învățat de la înaintașii săi, Ioan Moldovan, este o icoană artistică vie a Țarii Năsăudului.
Tainele viorii le-a deprins din copilărie de la vestiții ceterași ai zonei sale natale, precum: Ion Ciubotar, Maxim Gabor, Ion Gabor, Maxim Gabor (socrul său). Tot de la acești îndrăgiți și talentați muzicanți a învățat jocurile și cântecele vechi, moștenite din strămoși.

În mâinile acestui ceteraș, fiu de urmaș de grănicer năsăudean, cetera pare vie, însufleţită. Ionică Moldovan cred că a găsit taina „însuflețirii” ceterii. Când începe a-i atinge Ionică corzile ceterii cu arcuşul, aceasta nu doar cântă, ea povestește, plânge, râde, imită păsările cerului şi animalele pădurilor şi, încă, să răscolească sufletele oamenilor de pe toate văile acestui ținut hărăzit cu atâtea daruri. Sufletul ascuns al ceterii, cu care Ionică povestește în taină, răscoleşte sufletele tuturor care îl ascultă, sunetele sale fiind parcă o prelungire firească a fiinţei paradisiace a omului.
Ionică Moldovan a fost, este şi va rămâne un ceteraș, un artist emblematic al Țării Năsăudului, de ce nu și al întregii țări, ținut în care muzica tradițională are o vechime îndelungată, cultivată mai ales de ţărani dăruiţi cu pasiunea cea mai curată pentru muzica autentică. În urma lui va rămâne geniul său interpretativ, aproape unic în întreg peisajul folcloric năsăudean.

Ionică Moldovan strunește vioara şi arcuşul într-un fel aparte, deschide suflete şi nu trebuie neapărat să fii iubitor de folclor pentru a trăi muzica acestui ceteraș-artist sângeorzan de excepţie care, în ciuda talentului său unanim recunoscut, a fost un om modest.
El a reuşit să lase moştenire tainele viorii nepotului său, Ionuț Gabor (20 de ani), dar și altor 35 de tineri violoniști care au îmbrățișat această profesie de suflet: Dănuț Gabor („a lui Poleac” – considerat urmașul său la conducerea Tarafului Tradițional „Păunița”), Antonel Urs, Leon Strugar, Solomon Gabor etc.
Ioan Moldovan a participat la valoroase festivaluri-concurs de interpretare a cântecului popular precum: Festivalul Național Ion Sabadâș – Bistrița-Năsăud, Festivalul Național al Tradițiilor Păstorești – Tulcea, Folklorida Mondială – Ungaria, Festivalul Mondial de Folclor – Franța , Festivalul Concurs Național de Folclor – Mamaia, Festivalul Concurs Internațional de Folclor – Zakopone, Polonia.
Ionică Moldovan (așa cum este cunoscut în județul Bistrița-Năsăud) are un stil personal, este un virtuoz al viorii, având un repertoriu variat și valoros. Multe din melodiile interpretate îi poartă chiar numele: „Învârtita lui Ionică”, „De strigat a lui Ionică”, „Jocul banilor” etc., melodii nemuritoare aflate în Fonoteca Radioului din Cluj sub îndrumarea unor mari folcloriști ai Transilvaniei (i-aș aminti aici pe Dumitru Vârtic și Gelu Furdui). De la Năsăud în sus, în orice localitate a Văii Someșului a cântat primașul Ioan Moldovan cu formația lui la spectacole, nunți și botezuri. Dacă asculți o doină cântată la vioară de Ionică Moldovan îți fuge gândul la privighetoarea Leșului, lelea Maria Precup. „De-a lungu”, „Învârtita”, „Jocu miresei”, „De strigat”, toate au un melos unicat din cetera lui Ionică.” dirijor prof. Ioan Lazăr

Ajută și pe alții să descopere: