Meniu

Rapsozi populari

Mama Ghița (Gheorghița Măleanu), poetul-țăran de geniu din Bărbătești, Vâlcea

iunie 14, 2022
| Niciun comentariu
| Rapsozi populari, Vâlcea

Gheorghița Măleanu, alintată cu drag de cei din comuna sa natală (Bărbătești, județul Vâlcea) ca „Mama Ghița”, s-a născut în anul 1919 și și-a dedicat viața artei și frumosului în cele mai variate forme ale sale, până la plecarea sa de pe lume în anul 2007.Cusăturile și țesăturile Mamei Ghița au fost cele care au atras, inițial, atenția publicului larg și au făcut-o cunoscută în toată țara. Cu toate acestea, „Țața Gheorghița Măleanu” și-a lăsat amprenta și pe paginile cărților, fiind recunoscută pentru poezia sa. Gheorghița Măleanu a început să coase cămăși și să țeasă la război încă din copilărie,…

Detalii

Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni, Alba

mai 13, 2022
| Niciun comentariu
| Alba, Rapsozi populari

Tulnicăreasă și creatoare de port popular, Mariana Gligor s-a născut pe 18 noiembrie 1947 inCâmpeni, județul Alba.Adevărat simbol al Ţării Moţilor, tulnicul este un instrument muzical străvechi, care face parte din moştenirea culturală a poporului român. Cântatul din tulnic necesită atât forță fizică, cât și o tehnică aparte de interpretare. Se impune cunoașterea anumitor linii melodice și a unor semnale specifice. Tulnicul, instrument promovat și păstrat cu sfințenie de Mariana Gligor, este unul dintre cele cinci tipuri de instrumente tradiționale din România și are lungimi variind între 1,5 și 3 metri. Acesta este un instrument muzical străvechi, fiind realizat din…

Detalii

Ferenc Lovasz, maestrul jocului tradițional maghiar din Viștea, Cluj

mai 12, 2022
| Niciun comentariu
| Cluj, Rapsozi populari

Dansatorul tradițional Ferenc Lovasz, zis Kuli, s-a născut pe 27 aprilie 1948 in satul Vișea din comuna Jucu de Sus, județul Cluj.Viața lui Lovász Ferenc este strâns legată de jocul tradiţional maghiar din Vişea, pe care l-a promovat constant atât prin nenumăratele activități specifice (baluri, jocuri la şură etc.) organizate de către el, cât şi prin spectacolele şi turneele efectuate împreună cu consătenii săi, în ţară şi în străinătate. Își continuă și astăzi, cu o vitalitate excepțională, aceste activități, începute în urmă cu aproape 60 de ani, chiar dacă astăzi preponderența lor constă în spectacole şi turnee.Dansator popular și organizator…

Detalii

Alexandru Ciurcui, ceterașul din Soporu de Câmpie, Cluj

mai 3, 2022
| Niciun comentariu
| Cluj, Rapsozi populari

Alexandru Ciurcui, zis Şandorică, este un instrumentist tradițional (vioară) , născut pe 20 iunie 1954 în Soporu de Câmpie, comuna Frata, din judeţul Cluj.Cariera sa de ”ceteraș” a început prin 1961, pe când Șandorică avea șapte ani. Încă de pe la cinci ani, Șandorică lua vioara din cuiul unde stătea agățată și cânta când tatăl său, Francisc Ciurcui, alias Șandor, pleca de acasă. Copilul credea că tatăl său nu știe ce isprăvește în absența sa, dar Șandor, care îl supraveghea cu atenție pe unicul băiat al familiei, a cumpărat o vioară treisferturi, pentru copii și i-a dat-o lui Șandorică la…

Detalii

Petre Feraru, vătaful călușarilor din Oporelu, Olt

aprilie 28, 2022
| Niciun comentariu
| Olt, Rapsozi populari

Născut pe 24 iunie 1947, Petre Feraru este vătaful căluşului din comuna Oporelu, județul Olt, de peste 50 de ani. Acesta a învăţat şi a păstrat de-a lungul timpului căluşul şi secretele acestuia învăţate de la tatăl său, vătaful care a condus ceata din Oporelu până când i-a preluat rolul.Petre Feraru este un veritabil păstrător al tradiției și al obiceiului călușului, dar și un conducător al cetitei din Oporelu. Călușul din Oporelu și-a păstrat de-a lungul timpului o formă arhaică, construcția acestuia fiind una alterantă între cele două mișcări de bază plimbarea și jocurile propriu-zise, jocuri specifice zonei și localității…

Detalii

Nicolae Coroiu, meșterul Ţâmbei din Avram Iancu, Alba

aprilie 27, 2022
| Niciun comentariu
| Alba, Rapsozi populari

Nicolae Coroiu este moţ născut în satul Târşa, județul Alba, pe 29 ianuarie 1951 şi a prins dragoste de cântec de când era copil, de la tatăl său, care cânta la taragot.În comuna Avram Iancu se mai păstrează şi astăzi instrumentul arhaic ţiteră sau ţâmbă, ce aminteşte de ceteră (vioară) şi ţambal. Deși se mai găsește și în alte zone ale țării, țâmba din Munții Apuseni are o formă unică. Este o cutie de rezonanţă din lemn de brad, cu corzi pe care se poartă melodia se acordă la unison corzile pe care se poartă melodia, iar celelalte corzi sunt…

Detalii

Dumitru Moldovan si Elisabeta Rusu, jucăușii din Frata, Cluj

aprilie 27, 2022
| Niciun comentariu
| Cluj, Rapsozi populari

Dumitru Moldovan și Elisabeta Rusu alcătuiesc o pereche de dans tradiţional, având în repertoriul coregrafic jocuri, care cuprind arie zonală compusă din Frata, Soporu de Câmpie, Berchieșu, Poiana Frății, Oaș, Crișeni, Boteni, Aruncuta, Vișinelu, Miheșu de Câmpie, Valea Largă. Acest repertoriu este compus din „Românește de Preumblat” (Purtată asimetrică în ritm cuaternar asimetric și sincopat hemiolic); Românește de învârtit (Purtată asimetrică în ritm cuaternar asimetric) „Românește în ponturi” (Feciorește rar în ritm asimetric); „Târnăveană” (Feciorește rar în ritm binar); „În două laturi” (Înârtită dreaptă rară) „Hărțag” (Învârtită dreaptă deasă); Poarca (dans semicult). Acest repertoriu a fost păstrat nealterat timp de…

Detalii

Rafila Moldovan. O viață închinată cântecului

aprilie 23, 2022
| Niciun comentariu
| Mureș, Rapsozi populari

Rafila Moldovan este născută pe 19 octombrie 1939 in satul Idicel Pădure, Judeţul Mureş, fiind un rapsod popular vestit pentru harul de a cânta.De mic copil i-a plăcut să cânte oriunde se afla (la școală, pe ulițele satului, la câmp), iar vocea frumoasă și neîntrecută a făcut ca din clasa a V-a să devină conducătoarea corului școlii. Talentul l-a moștenit pe linie paternă, de la tatăl său, erou căzut la Cotul Donului, și a devenit o adevărată cunoscătoare și colportoare a repertoriului local. Pe scenă urcă pentru prima dată la 24 de ani (1963), la Căminul Cultural din Idicel Pădure,…

Detalii

Ștefan Harabagiu, maestrul Chipărușului din Nereju, Vrancea

aprilie 8, 2022
| Niciun comentariu
| Rapsozi populari, Vrancea

Ștefan Harabagiu, numit „Fănică Doldor”, s -a născut pe 4 aprilie 1939 în satul Paltin, în familia Doldor, dar de la 3 ani a devenit membru al familiei mătușii sale, Harabagiu din Nereju. Aici a descoperit atmosfera din familia tradițională cu munca și sărbătorile ei. Prin joc și cânt a trecut prin toate fazele de socializare ale comunității, din leagăn până la mormânt, de la botez, la nuntă și mai ales la înmormântare – chipărușul fiind un joc ritual emblematic pentru Nereju, jocul prin care Ștefan Harabagiu va cunoaște consacrarea.Șef al grupului de dans ritualic Chipărușul, dans mortuar, cu străvechi…

Detalii

Marius Mihuț, meșterul de higheghi din județul Bihor

aprilie 8, 2022
| Niciun comentariu
| Bihor, Rapsozi populari

Marius Mihuţ, născut pe 4 septembrie 1971 în satul Chiei, este unul dintre cei care duce mai departe tradiţia făuririi viorii cu goarnă (higheghe), instrument simbol al zonei Bihorului. Lemnul pentru construirea viorii și montajul pieselor de rezonanță sunt realizate manual, după tehnici vechi de construcție. Deşi e ancorat în tradiţie, Marius Mihuţ este deschis inovaţiei, realizând recent şi un instrument cu goarnă asemănător unui violoncel.Dintre sutele de viori cu goarnă pe care le-a construit, Marius Mihuţ are câteva preferate, între care şi o higheghe cu trei goarne, făcută la începutul anului 2020.În octombrie 2020, la propunerea Centrului Judeţean pentru…

Detalii