Gara Cluj-Napoca, Cluj

Clădirea gării a fost proiectată de Ferenc Pfaff și a fost inaugurată în anul 1902.La 7 septembrie 1870, prima cursă de persoane parcurgea ruta Cluj – Oradea, în 5 ore și jumătate. 11 locomotive și 120 de vagoane așteptau inaugurarea oficială a liniei ferate.În 1872 a fost inaugurată linia de cale ferată Oradea-Brașov, a cărei cea mai importantă oprire a fost Cluj-Napoca. Ulterior, la 14 august 1873, a început traficul feroviar pe linia Cluj-Napoca-Brașov. În 1890, existau 3 trenuri de călători și 2 trenuri expres pe zi între Oradea și Cluj-Napoca. Compoziția şi formele corpului central al clădirii sunt eclectice,…

Detalii

Palatul de Justiție Cluj-Napoca

Palatul de Justiție din Cluj-Napoca a fost construit în perioada 1898-1902 în stil eclectic. În ea funcționează mai multe instanțe judecătorești, între care și Curtea de Apel Cluj. După instaurarea stăpânirii habsburgice în Transilvania, s-a înfiinţat şi Tabla Regească din Târgu Mureş, care avea competentă de curte de apel, apoi, în baza Legii ungare nr. XXV, în anul 1890 s-a înființat Curtea de Apel Cluj (odată cu cele din Târgu Mureş, Timişoara şi Oradea). Clădirea a fost proiectată de către arhitectul Gyula Wagner.Antreprenor a fost David Sebestyen. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric și de arhitectură.Clădirea Palatului de Justiție…

Detalii

Boul înstruţat, sărbătoarea dedicată zeului fertilizator

Unul dintre cele mai însemnate și mai vechi obiceiuri din zona Transilvaniei este „boul înstruţat”, acesta fiind încă practicat în câteva comune din județele Bistrița-Năsăud și Cluj.Obiceiul „înstruțatul boului”, în unele sate fiind cunoscut și ca „împănatul boului”, are origini precreștine și, așa cum arată specialiștii etnografi, reprezintă ipostaza zoomorfă a unei străvechi divinități cu puteri fertilizatoare, ce chezășuia obținerea unor recolte bogate, prosperitatea turmelor de vite, dar și fertilitatea în general.În preistorie existau o serie de sărbători dedicate zeului fertilizator al universului, substituit de taur, acesta murind și renăscând la solstițiul de iarnă, pentru ca la solstițiul de vară…

Detalii

Ferenc Lovasz, maestrul jocului tradițional maghiar din Viștea, Cluj

Dansatorul tradițional Ferenc Lovasz, zis Kuli, s-a născut pe 27 aprilie 1948 in satul Vișea din comuna Jucu de Sus, județul Cluj.Viața lui Lovász Ferenc este strâns legată de jocul tradiţional maghiar din Vişea, pe care l-a promovat constant atât prin nenumăratele activități specifice (baluri, jocuri la şură etc.) organizate de către el, cât şi prin spectacolele şi turneele efectuate împreună cu consătenii săi, în ţară şi în străinătate. Își continuă și astăzi, cu o vitalitate excepțională, aceste activități, începute în urmă cu aproape 60 de ani, chiar dacă astăzi preponderența lor constă în spectacole şi turnee.Dansator popular și organizator…

Detalii

Alexandru Ciurcui, ceterașul din Soporu de Câmpie, Cluj

Alexandru Ciurcui, zis Şandorică, este un instrumentist tradițional (vioară) , născut pe 20 iunie 1954 în Soporu de Câmpie, comuna Frata, din judeţul Cluj.Cariera sa de ”ceteraș” a început prin 1961, pe când Șandorică avea șapte ani. Încă de pe la cinci ani, Șandorică lua vioara din cuiul unde stătea agățată și cânta când tatăl său, Francisc Ciurcui, alias Șandor, pleca de acasă. Copilul credea că tatăl său nu știe ce isprăvește în absența sa, dar Șandor, care îl supraveghea cu atenție pe unicul băiat al familiei, a cumpărat o vioară treisferturi, pentru copii și i-a dat-o lui Șandorică la…

Detalii

Dumitru Moldovan si Elisabeta Rusu, jucăușii din Frata, Cluj

Dumitru Moldovan și Elisabeta Rusu alcătuiesc o pereche de dans tradiţional, având în repertoriul coregrafic jocuri, care cuprind arie zonală compusă din Frata, Soporu de Câmpie, Berchieșu, Poiana Frății, Oaș, Crișeni, Boteni, Aruncuta, Vișinelu, Miheșu de Câmpie, Valea Largă. Acest repertoriu este compus din „Românește de Preumblat” (Purtată asimetrică în ritm cuaternar asimetric și sincopat hemiolic); Românește de învârtit (Purtată asimetrică în ritm cuaternar asimetric) „Românește în ponturi” (Feciorește rar în ritm asimetric); „Târnăveană” (Feciorește rar în ritm binar); „În două laturi” (Înârtită dreaptă rară) „Hărțag” (Învârtită dreaptă deasă); Poarca (dans semicult). Acest repertoriu a fost păstrat nealterat timp de…

Detalii

Nicolae Vădan, unul dintre puținii lutieri ai Clujului

Lutierul Nicolae Vădan s-a născut în data de 26 februarie 1960, în Satul Rusești, comuna Râșca, Județul Cluj, fiind unul dintre puținii lutieri ai Clujului de mai bine de 20 de ani. De dimineața până seara stă în atelierul său de la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Atmosfera din micul atelier de la Conservator pare desprinsă din alte timpuri, unde lemnul și vioara sunt puse la loc de cinste. Cămăruța este plină de viori care așteaptă să fie reparate, lemne pentru prelucrat sau diverse componente de instrumente. Nicolae Vădan a rămas ucenic timp de 8 ani, iar după…

Detalii

Muzeul Vincze-Kecskés, Sâncraiu, Cluj

Acesta a fost amenajat în curtea pensiunii Püspök, într-o proprietate mai veche care a fost construită în 1850 și folosită de familie ca bucătărie de vară, depozit de lemne și depozit de cereale. Aici veți găsi trei camere: camera curată, atelier de tâmplărie și camera farfuriilor pictate, tot spațiul muzeului fiind unul de o frumusețe și o culoare deosebită.Veți păși într-o casă veche țărănească, dar veți pătrunde de fapt în viața de toate zilele a locuitorilor satului de altădată. Puteți vedea care au fost preocupările lor, obiectele ce ii înconjurau, și componentele portului popular.Printre exponate putem identifica ustensilele prelucrării cânepei,…

Detalii

Muzeul Satului Mărișel, Cluj

La Muzeul Satului Mărișel, județul Cluj, găsim obiecte care datează de peste 150 de ani: război de țesut din anul 1906, ticlăzău, solnițe, compas din lemn, sobă de metal, oală de sarmale și multe altele. Tot aici veți afla și informații despre cum este prelucrată cânepa, dar puteți și să admirați păpușile îmbrăcate în costume tradiționale.Costumul traditional din Mărișel, pentru femei, este alcătuit din: zadie, poale, ie si suman, iar la bărbați din: cioareci, cămașa si suman, țesute din lâna sau cânepa.

Detalii

Moara de apă (vâltoarea) de la Bologa, Cluj

Moara de apă (vâltoarea) de la Bologa – cunoscută și sub denumirea de vâltoare era (și mai este încă folosită) la curățarea ecologică a covoarelor, cergilor, păturilor și obiectelor groase de îmbrăcăminte ale localnicilor din zonă.Este foarte interesantă funcționarea vâltorii puse în mișcare de apa Văii Săcuieului, asemeni morii vechi din aceeași gospodărie. Pentru folosirea vâltorii, sătenii au construit un șanț cu un stăvilar, iar în momentul în care se dorește spălarea diferitelor materiale, se ridică stăvilarul, urmând ca apa să se prăbușească în vâltoare, luând astfel naștere un puternic vârtej, asemănător unei mașini de spălat moderne. În acest vârtej…

Detalii