Muzeul Ţării Crișurilor, Oradea, Bihor

Muzeul Ţării Crişurilor este un complex muzeal format din Muzeul Ţării Crişurilor (cu secţiile de Arheologie, Istorie, Ştiinţele Naturii, Etnografie, Artă, Relaţii Publice şi Expoziţii), Muzeul Memorial “Iosif Vulcan”, Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Muzeul Memorial “Ady Endre” (muzee care fac parte din Secţia Muzee Memoriale, Grupuri Sociale, Istorie a Minorităţilor), Muzeul Orașului Oradea şi Peştera Vadu Crişului.

A fost inaugurat pe 17 ianuarie 1971, în clădirea restaurată a Palatului Baroc (sau Palatul Episcopal). Este situat în zona nord-vestică a orașului din imediata apropiere a parcului de pe strada Ștrandului, unde pe vremuri exista tradiționalul Obor al Oradei.
Palatul reprezintă un edificiu de mari dimensiuni, compus din trei aripi în formă de U și este cel mai amplu și important edificiu baroc din România. Elemente baroce apar în decorarea fațadei principale pusă în evidență gradat, de la ordonanța de pilaștri, ce încadrează ferestrele cu frontoane ondulate ale primului etaj, la cele cu rame simple dreptunghiulare de la etajul al doilea.

Accentuarea decorației baroce pe partea centrală a fațadei cu intrarea principală ieșită din linia fațadei și racordată de corpul clădirii prin laturi scurte, curbe, ca și marcarea capetelor frontonului principal întregesc imaginea barocă a clădirii.

Dacă în 1972 existau 25.314 piese, în prezent patrimoniul muzeului este de 478.735 de obiecte muzeale, din care 286.738 de arheologie şi istorie, 12.919 de artă, 20.693 de etnografie şi 158.385 de ştiinţele naturii.
În 1896, la Oradea, s-a inaugurat prima clădire special destinată unui muzeu. La 17 ianuarie 1971 şi-a deschis porţile Muzeul Ţării Crişurilor, unul din cele mai mari muzee pavilionare din România.
Ambele date sînt fundamentale pentru muzeografia orădeană şi românească, ambele date reprezintă un alt început din perspectiva tezaurizării şi valorificării obiectelor-mărturii specifice vestului României cu prioritate, reprezentând pe români, maghiari, slovaci, şvabi etc.