Despre pivniţă

Să descoperim lumina dulce a oamenilor!

Vatra MCP - pentru oameni și locuri cu Nume!

Perspective culturale despre Pivniţă

Am adunat povești, mărturii și imagini despre Pivniţă, prezentate accesibil și prietenos în secțiunile Case de la sat, Tehnici și Meșteșuguri, Muzee, Palate românești, Case vechi de patrimoniu și Vechea Românie, ca parte din arhiva noastră culturală.

Vatra MCP! Enciclopedia artei românești.

Case de la sat Argeș

Casă și Gospodărie tradițională din Stănești, Argeș (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Reprezentativ pentru zona etnografică Muscel, satul Stănești este o așezare răsfirată, dezvoltată pe valea râului Doamnei, afluent al Argeșului.

Case de la sat Prahova

Casă și Gospodărie tradițională din Trăisteni, Prahova (secolul al XIX-lea)

Gospodăria lui Dinu Radu Costea din satul Trăisteni, județul Prahova, a fost adusă în Muzeul Satului în anul 1936, fiind reprezentativă pentru arhitectura populară prahoveană din secolul al XIX-lea.

Case de la sat Vâlcea

Casă și Gospodărie tradițională din Măldărești, Vâlcea (începutul secolului al XIX-lea)

Situat în zona depresionară a Horezului, satul Măldărești din județul Vâlcea este reprezentativ pentru așezările răsfirate de la poalele dealurilor subcarpatice.

Case de la sat Gorj

Casă și Gospodărie din Curtișoara, Gorj (începutul secolului al XIX-lea)

Curtișoara este o veche așezare din nordul județului Gorj, a cărei amplasare a fost modificată de trei ori ca urmare a inundațiilor repetate ale Jiului.

Case de la sat Maramureș

Casă tradițională din Glod, Maramureș (1927)

Satul Glod este situat în partea de nord a județului Maramureș, între colinele Munților Lăpuș și valea Slătioarei, la aproximativ 8 km de valea râului Iza.

Case de la sat Gorj

Casă tradițională din Budieni, Gorj (1882)

Situată la mai puțin de 10 km de Târgu Jiu, localitatea Budieni aparține zonei dealurilor subcarpatice din sud-vestul României.

Case de la sat Argeș

Gospodărie pomicolă din Jugur, Poienarii de Muscel, Argeș (începutul secolului al XIX-lea)

Situat în zona submontană a fostului județ Muscel, satul Jugur este cunoscut pentru tradiția cultivării pomilor fructiferi, ocupație care a influențat atât economia locală, cât și organizarea gospodăriilor.

Case de la sat Gorj

Conac de deal din Curtișoara, Bumbești-Jiu, Gorj (secolul al XIX-lea)

Specific zonelor viticole de deal din Gorj, conacul de deal reprezenta o construcție destinată atât păstrării vinului, cât și adăpostirii celor care lucrau în vii.

Case de la sat Argeș

Culă țărănească și Gospodărie viticolă din Ștefănești, Argeș (secolul al XIX-lea)

Specifică vechii podgorii a Ștefăneștilor, această gospodărie viticolă ilustrează modul în care arhitectura rurală s-a adaptat activităților legate de cultivarea viței-de-vie și producerea vinului.

Tehnici și Meșteșuguri Bistrița-Năsăud

Tinda, prispa și târnațul în arhitectura tradițională năsăudeană

În arhitectura tradițională din Țara Năsăudului, organizarea spațiului nu era determinată doar de numărul încăperilor, ci și de existența unor elemente de legătură care făceau posibilă desfășurarea vieții cotidiene.

Tehnici și Meșteșuguri Mehedinți

Pivnițele etajate. O soluție constructivă aparte în arhitectura tradițională românească

Arhitectura populară din vestul județului Mehedinți s-a remarcat prin numeroase soluții constructive adaptate reliefului accidentat al podișului și al zonelor submontane.

Tehnici și Meșteșuguri Vâlcea

Arhitectura tradițională din Bujoreni–Muereasca, Vâlcea. Evoluția locuinței țărănești și specificul construcțiilor

Microzona Bujoreni–Muereasca, situată în partea central-nordică a județului Vâlcea, păstrează una dintre cele mai reprezentative expresii ale arhitecturii tradiționale vâlcene.

Tehnici și Meșteșuguri Dâmbovița

Casele tradiționale, pivnițele și bisericile dâmbovițene. Lemnul în arhitectura tradițională

Județul Dâmbovița reunește, într-un teritoriu relativ restrâns, muntele, dealul și câmpia, fiecare dintre aceste trepte de relief contribuind la formarea unor variante locale de arhitectură tradițională.

Tehnici și Meșteșuguri România

Casa grănicerească din Banat. Tehnici de construire și organizare militară

Arhitectura caselor grănicerești din Banat s-a format într-un context istoric în care viața satelor a fost marcată de conflicte armate, strămutări, distrugeri repetate și reorganizări impuse de autoritățile militare.

Case de la sat Argeș

Dealul Mățău și casele fermecătoare din Mioarele și Chilii. Peisaj și arhitectură tradițională musceleană

La răsărit de Câmpulung-Muscel, la aproximativ șase kilometri pe șosea, se ridică Dealul Mățău, una dintre formele de relief care definesc cel mai clar peisajul subcarpatic al Muscelului.

Muzee Iași

Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, Iași

Clădirea Muzeului Viei şi Vinului din Moldova, situată în oraşul Hârlău, judeţul Iaşi, str. Logofăt Tăutu, nr. 7, datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea şi a aparţinut unui descendent al logofăt

Muzee Gorj

Muzeul Sătesc de Istorie si etnografie din Lelești, Gorj

Muzeul Sătesc de Istorie si etnografie din Lelești a fost înființat de prof. Ion Grigoroiu si inaugurat in anul 1977.

Case de la sat Cluj

Casele de piatră din Chidea, Vultureni. Patrimoniul împietrit al Văii Borșei

În nordul județului Cluj, într-o regiune de dealuri line și văi adânci care caracterizează Podișul Someșan, comuna Vultureni păstrează una dintre cele mai interesante moșteniri culturale rurale din Transilvania.

Case de la sat Alba

Casă și Gospodărie tradițională din Sălciua de Jos, Alba (anul 1815)

Situat pe Valea Arieșului, în inima Transilvaniei, satul Sălciua de Jos este reprezentativ pentru arhitectura tradițională a Munților Apuseni de la începutul secolului al XIX-lea.

Case de la sat Vrancea

Căsoaie din Paltin, Vrancea (a doua jumătate a secolului al XIX-lea)

Această căsoaie (cămară) provine din satul Paltin, județul Vrancea, și a aparținut săteanului Ioniță Bucur.

Case de la sat Vâlcea

Casă și Gospodărie viticolă din Glăvile, Drăgășani, Vâlcea (secolul al XIX-lea)

Situată în renumita zonă viticolă a Drăgășaniului, gospodăria din Glăvile ilustrează modul de viață al comunităților pentru care cultivarea viței-de-vie și producerea vinului reprezentau ocupații de bază.