Conacul si Foișorul Bellu, Urlați, Prahova
Conacul Bellu este monument de arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea.
A fost casa familiei Baronului Alexandru Bellu, descendent al unei bogate familii macedonene care s-a stabilit la Urlați și a deținut proprietăți însemnate atât pe teritoriul țării noastre, cât și în Europa, inclusiv terenul pe care se află astăzi Cimitirul Bellu, donat de familie în secolul al XIX-lea administrației locale.
Alexandru Bellu a fost și un fotograf iscusit și un om de cultură, fiind prieten cu pictorii Theodor Aman și Nicolae Grigorescu, așa că la Muzeul Conacul Bellu veți găsi tablouri, stampe și fotografii de mare valoare.
În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlați.
Monument de arhitectură, compus din construcția ce adăpostește astăzi muzeul (parter supraînălțat cu nouă încăperi spațioase – odinioară dependințe – și pivniță), care are numeroase elemente arhitectonice împrumutate de la casa țărănească din zona Cricovului Sărat, foișorul-culă de intrare (construit după modelul turlei-clopotniță a Vărbilei), fundațiile conacului propriu-zis, distrus la cutremurul din 1977 (24 de încăperi dispuse pe două nivele, operă a meșterului zidar Barbu Bezdedeanu de pe la mijlocul sec. al XIX-lea), ruinele acareturilor (magazii, grajduri și atenanse pentru argați, grăjdari, rândași și unde au fost tolerați să-și încheie zilele ultimul vlăstar al familiei Bellu și soția sa, o franțuzoaică modestă) și un parc monumental de cca. 5 ha, în care se afla și o pitorească poartă de lemn lucrată în stil popular (maramureșan)
Celelalte clădiri ale complexului nu au rezistat și rând pe rând au dispărut.
Muzeul „Foișorul Bellu” Urlați, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, este amplasat la intrarea pe domeniul Bellu, fiind construit după modelul clopotniței de la Mânăstirea Vărbila.
Expoziția permanentă „Alexandru Bellu – artist fotograf și pasionat colecționar”, care a fost vernisată la 1 octombrie 2011, reconstituie universul fotografic al lui Alexandru Bellu, univers în care principala temă a fost țăranca româncă, dar prezintă și piese valoroase de mobilier, costume naționale, icoane pe sticlă și alte obiecte de artă care au făcut parte din colecția sa.