Casă și Gospodărie tradițională din Măldărești, Vâlcea (începutul secolului al XIX-lea)
Situat în zona depresionară a Horezului, satul Măldărești din județul Vâlcea este reprezentativ pentru așezările răsfirate de la poalele dealurilor subcarpatice.
Printre ocupațiile principale ale locuitorilor s-au numărat creșterea vitelor, pomicultura, exploatarea pădurilor și practicarea meșteșugurilor, dintre care se remarcă olăritul.
Casa autentică a săteanului Constantin Covrescu, datată la începutul secolului al XIX-lea (1812), a fost transferată în Muzeul Satului în anul 1936. Pentru o mai bună ilustrare a arhitecturii țărănești locale, locuința a fost extinsă prin adăugarea unui foișor din gospodăria lui Ion Triculete.
Arhitectura casei
Locuința este construită pe un soclu din piatră tencuit și văruit în alb. Pereții sunt realizați din bârne cioplite din lemn de brad, încheiate la colțuri în „cheotori” drepte.
Casa are un acoperiș în patru ape prevăzut cu două lucarne („cucumele”) pentru evacuarea fumului din pod și este acoperită cu șindrilă. Elementul caracteristic al construcției este foișorul cu scară de acces laterală, dispus asimetric la fațada principală.
Foișorul avea rolul de a mări spațiul util și de a proteja intrarea în pivniță. Vara, aici putea fi așezat războiul de țesut sau amenajat un loc pentru dormit.
Construcția păstrează caracteristicile arhitecturii tradiționale din nord-estul Olteniei, cu volume simple și elemente funcționale adaptate vieții gospodărești.
Spațiul interior este împărțit în două încăperi: tindă sau bucătărie („la foc”) si camera de locuit („la sobă”).
În bucătărie, vatra liberă reprezenta punctul principal al încăperii. În jurul acesteia erau dispuse piesele de mobilier și ustensilele gospodărești.
Planul casei cuprinde:
* pivniță;
* foișor;
* tindă;
* cameră de locuit.
În camera de locuit se aflau piesele principale de mobilier: o masă înaltă, două paturi și două lăzi de zestre.
Interiorul păstrează elemente specifice gospodăriilor din zona Horezului. În bucătărie se găsesc masa rotundă cu trei picioare, scăunele, lavița și vasele utilizate pentru prepararea hranei.
Soba este realizată din lut roșu și decorată cu cercuri și motive în zig-zag din humă albă, realizate de olarii din Slătioara. În apropierea hornului era așezată icoana de vatră, despre care localnicii credeau că protejează casa de spiritele rele.
În camera de locuit, mobilierul este completat de textile viu colorate sau sobre — prosoape, perdele, velințe și catrințe cu fir metalic. De asemenea, sunt prezente piese de ceramică smălțuită și policromă produse în centrul de la Horezu.
Ansamblul gospodăresc include și o anexă cu două niveluri: cotețul pentru porci, realizat din bârne de lemn, la parter si magazia pentru porumb („pătul”), realizată din nuiele împletite, la etaj.
În cadrul gospodăriei este menționată și o fântână adusă din Golești.
Elemente specifice
* soclu din piatră tencuit și văruit;
* pereți din bârne de brad;
* îmbinări în „cheotori” drepte;
* acoperiș în patru ape;
* două lucarne („cucumele”);
* învelitoare din șindrilă;
* foișor asimetric cu scară laterală;
* pivniță amplasată sub casă;
* sobă decorată cu motive geometrice;
* icoană de vatră;
* ceramică de Horezu;
* anexă cu „pătul” pentru porumb.
Gospodăria din Măldărești ilustrează modul de organizare al locuințelor tradiționale din zona subcarpatică a Vâlcii de la începutul secolului al XIX-lea.
Prin păstrarea elementelor originale de construcție, a mobilierului și a obiectelor de interior, casa oferă o imagine asupra vieții gospodărești și a meșteșugurilor practicate în nord-estul Olteniei.
Știi mai multe despre Casă și Gospodărie tradițională din Măldărești, Vâlcea (începutul secolului al XIX-lea)? Spune și altora!