Case vechi tradiționale din satele românești. Descoperă frumusețea și farmecul rural al României.

Casă și Gospodărie tradițională din Stănești, Argeș (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Reprezentativ pentru zona etnografică Muscel, satul Stănești este o așezare răsfirată, dezvoltată pe valea râului Doamnei, afluent al Argeșului.

Ocupațiile tradiționale ale locuitorilor au fost lucrul la pădure, pomicultura, creșterea oilor și practicarea diferitelor meșteșuguri.

Casă și Gospodărie tradițională din Stănești, Argeș (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Pentru a ilustra arhitectura populară specifică acestei regiuni, meșteri locali au reconstruit în cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, în anul 1936, casa săteanului Popa Stan, datată la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Casă și Gospodărie tradițională din Stănești, Argeș (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Ansamblul gospodăresc este alcătuit din casă, șură cu grajd și fânar, bucătărie de vară, povarnă pentru distilarea țuicii și cotețe pentru animale și păsări.

Casă și Gospodărie tradițională din Stănești, Argeș (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Descriere arhitecturală

Locuința este ridicată pe un soclu înalt de piatră care adăpostește pivnița boltită din cărămidă. Pereții sunt realizați din bârne de lemn, tencuite cu mortar de lut și zugrăvite în alb la exterior.

Acoperișul în patru ape este acoperit cu șită măruntă, iar prispa cu balustradă zidită se desfășoară pe fațada principală. Scara de acces către nivelul locuit este retrasă discret și ascunsă privirii.

Casă și Gospodărie tradițională din Stănești, Argeș (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Planul casei include:

  • pivniță;
  • prispă;
  • tindă mediană;
  • cameră de locuit;
  • cameră de oaspeți.

Ambele camere sunt încălzite cu sobe de cărămidă. În tindă se află vatra liberă cu horn, spațiu în care se desfășurau numeroase activități gospodărești.

Casă și Gospodărie tradițională din Stănești, Argeș (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Interiorul este animat de numeroase țesături din lână și bumbac, dominate de culoarea roșie, precum și de furci de tors și migăloase ornamente textile.

Camera de locuit păstrează mobilier tradițional: lăzi de zestre; mese; dulapuri; paturi; lavițe.

Ceramica provenită din centrul de la Poienița, decorată cu linii albe spiralate și motive florale simple, contribuie la atmosfera caldă a interiorului.

Întregul inventar ilustrează activitatea intensă a centrelor meșteșugărești locale și specificul gospodăriilor muscelene de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Casă și Gospodărie tradițională din Stănești, Argeș (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Anexele gospodărești

Alături de casă, gospodăria include:

  • bucătărie de vară;
  • povarnă pentru distilarea țuicii;
  • șură cu grajd și fânar;
  • coteț pentru porci și păsări;
  • coteț pentru porumbei.

Aceste construcții completează imaginea unei gospodării tradiționale din Muscel, adaptată ocupațiilor agricole și pastorale ale regiunii.

Casă și Gospodărie tradițională din Stănești, Argeș (sfârșitul secolului al XIX-lea)

Elemente specifice

  • gospodărie tradițională musceleană;
  • soclu înalt cu pivniță boltită;
  • pereți din bârne tencuite cu lut;
  • acoperiș în patru ape cu șită;
  • prispă cu balustradă zidită;
  • tindă mediană cu vatră liberă;
  • interior dominat de textile roșii;
  • ceramică tradițională de Poienița;
  • anexă pentru distilarea țuicii („povarnă”);
  • șură cu grajd și fânar.

Gospodăria din Stănești păstrează caracteristicile arhitecturii tradiționale din zona Muscelului și oferă o imagine asupra modului de viață al comunităților rurale argeșene de la sfârșitul secolului al XIX-lea.