Comăneciu Neculai, meșterul porților cu trei stâlpi din Cașin

Cunoscut de consăteni ca și „Nicușor Comăneci”, meșterul lemnului, Neculai Comăneciu s-a născut pe 20 februarie 1933 în localitatea Cașin din Județul Bacău.

Meșterul s-a remarcat încă din vremea copilăriei în prelucrarea lemnului, realizând un război de ţesut în miniatură, inspirat din războiul la care tocmai ţesea mama sa. Profesorul a apreciat obiectul, dar nu a crezut că l-a făcut elevul său, ci, probabil, tatăl lui. Replica elevului a fost pe măsură: „Ai şi ce!…Eu pot face unu’ numa’ cu briceagu, acum”.

Profesorul s-a convins de îndemânarea elevului şi l-a pus să facă o demonstraţie de cioplit în lemn cu nelipsitul briceag, pe care-l purta la el, la o lecţie deschisă, organizată în curtea şcolii, fiind foarte apreciat de cadrele didactice participante la acea demonstraţie de lucru manual.

Domeniul în care s-a făcut remarcat ca meşter talentat a fost executarea porţilor monumentale de lemn. În satul Caşin au apărut primele porţi cu trei stâlpi pe la începutul secolului al XX-lea, la care doar poarta mică, pentru oameni, era acoperită, nu şi cea mare pe care intra carul încărcat cu furaje. Sătenii din Caşin, pe lângă practicarea agriculturii, se ocupau şi de cărăuşie, deci câştigau bani şi îşi permiteau să-şi comande o poartă mare cu trei stâlpi la întrarea în curte.

Astfel că meşterii de porți erau la mare căutare în localitate. La vârsta de 18 ani, în anul 1951, Nicolae, căruia în sat i se spunea Nicu, a hotărât să facă şi el o poartă mare de lemn, cu trei stâlpi sculptaţi şi acoperiş în două ape (tipul generaţiei a II-a de porţi). Avea deja mâna formată în lucru cu lemnul, încă din copilărie, așadar prima poartă mare realizată artistic de el a fost şi prima reuşită. De atunci au urmat comenzile pentru porţi primite din sat, dar şi din localităţile vecine.

Iscusitul meşter Nicolae Comăneciu, inspirat din procedeul tehnic industrial de obţinere a stâlpilor simpli de beton, pentru garduri şi porţi, prin turnarea betonului în cofrag de scânduri, a propus un tip de cofrag, prelucrat artistic în lemn, cu rol de matriţă. În acel cofrag, confecţionat de el însuşi, este turnat beton şi astfel se obţin stâlpi (din beton), păstrând însuşirile artistice ale stâlpilor de la porţile tradiţionale, cu toate motivele cunoscute: rozeta, funia, soarele în mişcare, steaua, rombul prelungit cu floare la mijloc şi altele. Cofragul artistic realizat de meşterul Nicu, cum îi zic sătenii a fost împrumutat şi în satele vecine: Poieni, Bogata, Buciumi.

Așadar, noutatea adusă de meşterul Nicolae Comaneciu cu acei stâlpi de beton decoraţi cu motivele tradiţionale se integrează mai bine construcţiilor din gospodăriile noi, ridicate şi ele tot din materiale moderne. Acelaşi lucru se poate spune şi despre, o modă mai nouă, cea a vopsirii porţilor din sat în culoarea albă sau crem. Important este faptul că acest model de porţi cu stâlpi din beton, care constituie generaţia a IV-a de porţi, a fost menţinut în sat cel mai mult, peste jumătate de secol, asigurând perpetuarea porţilor monumentale.

În satul moldovenesc Caşin şi în localităţile vecine, spre deosebire de rstul țării, numărul porţilor monumentale a crescut în ultimii cinzeci de ani, fapt datorat meşterului local, Nicolae Comăneci – care a executat singur 85 de porţi – şi a celor şapte ucenici instruiţi de el de-a lungul timpului.

„Procedeul propus de meşterul local Nicolae Comăneciu va asigura în următorii ani viabilitatea meşteşugului confecţionării porţilor monumentale din Caşin, fapt ce dă satului o anumită personalitate. Meşterii de porţi din Caşin au realizat porţi monumentale şi pentru unele instituţii din judeţ, cea mai vizibilă fiind poarta de la intrarea în curtea Universităţii Vasile Alecsandri din Bacău. Dar mai mult decât atât, multitudinea porţilor monumentale existente în Caşin şi frumuseţea lor, a făcut ca localitatea să primească Ordinul „Cele mai frumoase sate din România” şi să fie înscrisă ca reper pe „Ruta satelor cu arhitectură tradiţională din România”. Pentru competenţele meşterului de porţi Nicolae Comăneciu în meşteşugul realizării de porţi monumentale, pentru prestigiul de care se bucură în localitate şi satele învecinate, precum şi pentru faptul că a transmis această competenţă la şapte ucenici, asigură dezvoltarea şi perpetuarea acestui meşteşug”. Prof. dr. Rusalin Işfănoni