Ioan Țiplea, meșterul porților maramureșene

Autor al numeroase porți din localitățile Cornești, Hoteni, Breb, Budești, Sighetul Marmației, Valea Porcului (astăzi Valea Stejarului – n.n.) și Berbești, Ion Gavrilă Țiplea, cunoscut și ca Ioan al lui Ștefan, originar din comuna Ferești, s-a născut în anul 1909.
S-a remarcat lucrând porți maramureșene, cele mai cunoscute din lucrările sale fiind porțile „cu colaci” și porțile „fără scut”, deci cu trei stâlpi.

Elementele decorative preferate de acesta erau: „funia” (torsada) amplasată pe mijlocul stâlpului și „rozeta” pe care obișnuia să o numească „colaci”.
Ioan Țiplea nu a deprins meșteșugului de la tatăl său, și nici de la vreun meșter din sat care să-i fi fost maestru. El s-a născut cu pasiunea pentru cioplitul lemnului, spunând că-i era foarte drag să lucreze cu securea. A început, încă de la 25 de să facă porți la cererea unor vecini din sat.

Pentru că la acea vreme în toată comuna Ferești erau doar patru porți mari cu elemente decorative, acestea i-au folosit ca sursă de inspirație, așa încât, deși Ioan Țiplea nu a avut maestru, el obișnuia să spună că „ceea ce vede cu ochii, poate să facă ușor cu mâna.”
Opera lui Țiplea cuprinde peste 100 de porți, majoritatea fiind lucrate inițial la gospodăriile țărănești. Unele dintre acestea au fost cumpărate, în prezent, pentru a fi păstrate de colecționari.
Meșterul Ioan Țiplea a păstrat ornamentarea porților, cu anumite „dorințe” locale, însă continuând și păstrând tradiția din „tătărămni”, adică din străvechime.

Pe lângă cele două motive amintite mai sus, acesta a lucrat porțile maramureșene folosindu-se de ornamente precum: dintele de lup, frunza de stejar și păsările. La solicitările exprese ale beneficiarilor, el a mai utilizat și motivul „bradului” și al „pomului vieții”
Modelele lucrărilor realizate de Ioan Țiplea se identifică prin echilibru. Acesta avea grijă să lucreze cu lemn de calitate pentru a putea scoate în evidență valoarea artistică a fiecărui element ornamental. Unele porți sunt cu trei stâlpi mari, altele sunt cu cinci stâlpi, în funcție de ce își dorea fiecare gospodar care apela la meșteșugar.
Maestrul Ioan Țiplea a reușit să se impună prin frumusețea ansamblului arhitectural al porților, cât și prin particularitățile ornamentale ale acestora, folosind unelte ca fierăstrăul, securea, barda, dalta, sfoara și compasul.

Acesta intră, astfel, în galeria celor mai renumiți meșteri cioplitori de porți din Maramureș.

Ajută și pe alții să descopere: