Coca Mețianu (Elena Venera) s-a născut in anul 1910 si a încetat in viata in anul 2014.
Urmează Academia de arte din București, între 1935 – 1940, la clasa profesorului Camil Ressu.
De la Ressu a învățat punerea în pagină și desenul, de la Pallady atmosfera iar de la Lucian Grigorescu culoarea, și mai precis vibrația culorii.
“De la inceput am fost apreciata de profesorul meu Camil Ressu, care m-a incurajat mult spunandu-mi ca am talent. In 1939 am fost remarcata la Salonul Oficial de Pictura de maestrii Th. Pallady si Lucian Grigorescu, care mi-au facut cinstea sa ma ia eleva dupa ce am absolvit Academia in 1940.” Coca Mețianu
Debutul îl are în 1939 la Salonul Oficial de pictură de la sala Dalles și apoi participă cu lucrări la alte 48 de expoziții colective interne și internaționale (Paris, Praga, Budapesta, Tokio), cu tablouri în ulei, desene, guașe, acuarele etc.
În 1958 este scoasă din Uniunea Artiștilor Plastici din România ca apoi peste 10 ani să fie reprimită.
„Un artist trebuie sa stapaneasca bine mestesugul fiindca cu ajutorul lui poate sa-si exprime forta de creatie.” Coca Mețianu
Despre pictoriță, de-a lungul vremii au scris o serie de critici de artă dintre care menționăm: G.Oprescu, Ion Frunzetti, Ionel Jianu, Petre Comarnescu, Olga Greceanu, Lucia Demetriad-Bălăcescu, Amelia Pavel, Mircea Deac, Ion Vlasiu, Nicolae Argintescu-Amza, Ion Sava, Ernest Verza, Miron Radu Paraschivescu, M. Paciurea, Miron Stan, Marin Mihalache, dr. Mathilde Kuhle, Cristina Angelescu, Gheorghe Grosu, Aurel Leon, Ion Butnaru, F.B.Micșan, Eugen Stirbețiu, Adrian Silvan Ionescu, Dan Grigorescu, ș.a.
Multe din operele pictoriței se află în colecțiile muzeelor (10 uleiuri pe pânză la Muzeul Național de Artă al României, desene la Cabinetul de stampe și desene al Muzeului Național de Artă al României, la Muzeul municipiului București, Primaria Capitalei), colecții particulare din: România, S.U.A., Germania, Israel, Japonia, Grecia, Franța, Belgia, Canada.
În anul 1946 obține premiul Simu pentru pictură.
