Muzeul de Artă „Iulia Hălăucescu”, Tarcău

Muzeul de Artă „Iulia Hălăucescu”, situat in Comuna Tarcău, Județul Neamț, a fost infiintat in anul 2003 si cuprinde picturi şi o colectie de arta populara – ceramica si obiecte din lemn, mobilier de epoca si ustensile din atelierul de creatie al artistei Iulia Hălăucescu.
Chiar dacă a locuit doar 2 ani în Tarcău, artista a dorit să ofere localității natale o parte din creația sa. Astfel, în noiembrie 2003, în “fosta școală a învățătorului” , ia ființă Muzeul de Artă “Iulia Hălăucescu” .
Iulia Hălăucescu – “Doamna acuarelei româneşti”.

Iulia Hălăucescu s-a născut la 31 martie 1924, în comuna Tarcău din județul Neamț, în familia preotului paroh Gheorghe Verșescu, un intelectual de marcă, autor al unei monografii a comunei. Și-a făcut studiile la Școala primară și la Liceul teoretic de fete (în prezent Colegiul Național “Calistrat Hogaș” ) – școală pe care am absolvit-o și eu în Piatra Neamț, bineînțeles, mult mai târziu.
După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie din București, la îndemnul lui Corneliu Baba, în 1949 s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Iași, apoi la Institutul “Nicolae Grigorescu” din București.

Iulia Hălăucescu a vroit să demonstreze , cum au făcut-o dealtfel şi alţii înaintea ei, că acuarela este aptă să exprime cele mai subtile stări sufleteşti şi cele mai înalte gânduri ale omului, că nu reproduce pur şi simplu, ci că reflectă sublimat o realitate. ea venea în acuarelă cu o vigoare ce spulbera pericolul unei feminizări, părând să copleşescă multe dintre creaţiunile acestei tehnici. Aurel Leon afirmă chiar răspicat că Iulia Hălăucescu ar fi trebuit să fie bărbat. Există în pensulaţia şi decupajul ei, atât de spectaculos, o nereprimată masculinitate, pe care a lăsat-o să se desfăşoare în voie, dar fără a izgoni şi ucide feminitatea ei, deasemenea, structurală. Această ştiinţă a armonizării contrariilor, i-a conferit forţă şi unicitate, acea picturalitate, pe care ea a imprimat-o permanent acuarelei, încercând şi reuşind să se înscrie, dacă nu în perimetrul picturii, cel puţin în zona de graniţă. Dealtfel picturalitatea acuarelei Iuliei Hălăucescu a fost subliniată de cei mai mulţi dintre exegeţii ei, de la Petru Comarnescu la Ion Frunzetti, de la Dan Griorescu la Valentin Ciucă, de la Constantin Ciopraga la George Popa, de la Amelia Pavel la Marina Preutu.” Grigore Ilisei „Iulia Hălăucescu”

La 16 noiembrie 2003, la inaugurarea Muzeului de Arta “Iulia Hălăucescu” din Tarcău, artista spunea: ”Acolo unde se îngeamănă munte cu munte, brad cu brad, unde pârâul taie în stâncă drum în cascade peste trepte de gresie, acolo unde cerul se zărește ca o panglică și a cărui lumină și culoare se răsfrânge în bulboanele în care se joacă păstrăvii Tarcăului, am văzut pentru prima oară lumina zilei. În amintirea părinților și pentru semeția și frumusețea locuitorilor dintotdeauna ai Tarcăului, dăruiesc localității mele natale, parte din bunurile care mi-au îmbogățit sufletul și creația, valori de artă cultă și de artă populară, ceramică reprezentativă românească din diferite zone ale țării, icoane vechi românești, elemente de mobilier și chiar propriul meu atelier de creație. Sunt fericită că toate acestea vor fi adăpostite împreună cu peste o sută de lucrări în ulei, acuarelă și pastel, într-o casă care a fost reamenajată cu susținute eforturi și grijă deosebită, pentru a oferi condiții muzeale unui așezământ ce este menit să contribuie la îmbogățirea vieții spirituale a generațiilor de azi și de mâine“.