Palatul de Justiție Alba-Iulia fost edificat între anii 1906-1908 cu destinația „Palat al Justiției”, după planurile arhitectului maghiar din Budapesta, Gerster Kalman.
Construcția în plan orizontal are formă hexagonală şi cuprinde două curți interioare în timp ce pe verticală este structurată pe 4 niveluri: subsol, parter şi două etaje.
Arhitectural și stilistic clădirea este încadrată secesionismului, varianta germană a Art Nouveau-ului, ce se traduce prin forme armonioase, parțial inspirate din clasicism şi accent pe funcționalitate.
În dimineaţa zilei de 2 decembrie 1918, începând cu ora 9, în clădirea Tribunalului din Alba Iulia, s-au reunit în prima şedinţă membrii Marelui Sfat Naţional, aleşi cu o zi înainte de Adunarea Naţională a românilor din Transilvania, Banat şi părţile ungureşti, după ce a proclamat unirea cu România în mijlocul unei mulţimi entuziaste de 100.000 de români veniţi din toate colţurile Transilvaniei.
La 23 mai 1923, în aceeași sală, are loc deschiderea manifestărilor prilejuite de împlinirea a 10 ani de la înființarea Reuniunii Femeilor Române din Alba Iulia, eveniment care s-a bucurat de prezența reginei Maria și a principesei Elena, iar la 28 iunie 1925 se desfășoară lucrările Congresului Uniunii Foștilor Voluntari Români.
Palatul a avut, în timp, destinații diferite, cele mai multe din sfera juridică. Aici au funcționat: Tribunalul, Judecătoria Mixtă, Parchetul și chiar Penitenciarul. După reorganizarea administrativă din 1968 și reapariția Județului Alba, clădirea a fost folosită de instituțiile județului. Tot aici a funcționat și Primăria Municipiului Alba Iulia. După 1990, au rămas în acest edificiu Curtea de Apel, Prefectura Județului Alba și Consiliul Județean Alba.
Prin Hotărârea Guvernului nr.866/18.08.2010 imobilul a revenit în administrarea Ministerului Justiției, pentru Curtea de Apel Alba Iulia.
