Circovii de Vară (Circovii Marinei), sărbătoarea care marchează jumătatea verii pastorale

Circovii de Vară se serbează timp de trei zile între 16-18 iulie (în unele zone se țin între 17-19 iulie), această sărbătoare marcând miezul verii pastorale – un sezon care potrivit calendarului popular începe la Sângiorz şi se încheie la Sâmedru.

În Dicționarul de mitologie română, etnograful Ion Ghinoiu descrie Circovii de vară ca fiind „Divinităţi meteorologice care provoacă fenomenele violente ale naturii pe timpul verii (vârtejuri, tunete şi trăsnete) şi pagubele aduse de fiarele sălbatice în turmele de vite”.
Circovii de Vară mai sunt cunoscuți și ca Circovii Marinei, denumire preluată de la Sfânta Muceniță Marina care este prăznuită pe 17 iulie, în plin interval sacru al Circovilor de Vară.
Așa cum arată Tudor Panfile în studiul etnografic Sărbătorile de vară la români (1910), în comuna Țepu – județul Galați, „după credința și spusa poporului, Mărina este o sfântă cu hachițe, adică nestatornică: bună, prea bună cu unii și foarte aspră cu alții. Unora le prinde bine și îi ajută chiar și atunci când aceștia muncesc de ziua ei, altora le face rău. Gospodinele văd în decursul anilor dacă această zi le priește și prin urmare o serbează sau nu. Nevestele tinere o serbează întotdeauna. Când Mărina nu-i sprijin cuiva și când acesta muncește de ziua ei, va căpăta niște bube uricioase în partea de dinăuntru a șezutului, și cari se numesc mărini. Prin unele părți din Oltenia, Mărina se ține ca fiind rea de piatră, stricând câmpurile cu semănături (în satele Hălăngești și Zăicoiu din județul Gorj) și cânepa îndeosebi, ca aducătoare de trăsnet și pentru ca vitele să fie ferite de lupi (comuna Catanele din județul Dolj). Credința îndeobște însă, ce o au aproape toți românii, este că Mărina e rea de bube și buboaie, adică acel ce va îndrăzni să lucreze de ziua ei, se va boboli din senin”.
În județul Dâmbovița există credința că pelinul cules și făcut mături în ziua de Mărina este bun împotriva unor boli, după cum reiese și din următorul descântec de „mâncătură și de deochiu”:

«Apucă (cutare)
Pe cale,
Pe cărare,
Țipând
Și văicărind,
Și nimeni nu-l auzea,
Și nimeni nu-l plângea (…)
Că a plecat (cutare)
Pe cale,
Pe cărare,
S-a întâlnit
Cu nouă fete mari
În cale,
Nouă fete mari curate,
Cu nouă mături
De pelin de la Mărina
În mână,
Cu măturile a măturat,
Toate deochiurile,
Toate mâncăturile,
Toate năbușelile
Le-a svântat,
Le-a curățat
Să rămâie (cutare)
Curat, luminat,
În grija maichii Precistii dat,
Și lăsat».

În județul Prahova se cunosc tot trei Circovi, numiți și Circovii Mariei, dar țin de la 17 la 19 iulie, cari nu îngăduie nicio altă muncă, afară de jocul tineretului”. Prin alte părți ei se numesc Circovii Marinii, ai Mărinii, și se serbează «pentru toate boalele femeiești», «îngrecările», etc., prăznuindu-se prin jocuri și petreceri (…) Fiind rău de pocituri, lovituri luat din Iele și luat din Circovi, de aceea iar a rămas o zicală ce se adresează celor ce „nu sunt în toate mințile”: «ce, ești luat din Circovi»?
„Luatul din Circovi” este asemănător cu „luatul din Căluș”, fiind, practic, un fel de vrajă de care se poate scăpa doar cu anumite descântece și ierburi de leac.
Astfel, pe lângă faptul că zilele Circovilor au o individualitate puternic marcată, ceea le sporește și mai mult misterul, este faptul că sunt considerate subiect tabu: „În popor se spune că această sărbătoare n-o spune popa, că-i moare preoteasa”.